Firmele cu restanţe vor primi o ştergere de datorii, o gură de oxigen, dată fiind dificultatea de a se finanţa. Care este, însă, motivaţia guvernului, din moment ce se tot laudă cu încasări peste aşteptări? Update Ministrul finanţelor a declarat că scutirea li se va aplica şi persoanelor fizice, scopul acesteia fiind să aducă încasări mai mari până în martie 2016 atunci când este nevoie de bani la buget.
Penalităţile de întârziere, de 0,02% pe zi, vor fi anulate, în anumite condiţii, potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă care va fi aprobat, cel mai probabil, în această săptămână.
Pentru companiile care îşi asigură, cu greu, cash flow-ul, facilitatea este binevenită. Însă, din punctul de vedere al guvernului, decizia nu este suficient motivată. În nota de fundamentare a proiectului nu se află nicio justificare a măsurii şi nicio evaluare a impactului bugetar. Prin urmare, se poate trage concluzia că bugetul, în ciuda asigurărilor date de Palatul Victoria, nu reuşeşte să adune destui bani, mai ales că vine anul 2016 cu reducerea TVA. Potrivit statisticilor Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), în primele şase luni ale lui 2015, încasările din arieratele recuperabile au fost de 13,9 miliarde lei (reprezentând 38,6% din totalul arieratelor recuperabile). Sursa citată mai arată că arieratele rămase de recuperat la 30 iunie 2015 erau de 19,25 miliarde lei. La aceeaşi dată a anului trecut, arieratele de recuperat erau mai mici cu 4,1 miliarde lei. Reiese că, în ultimul an, restanţele s-au umflat cu aproape un miliard de euro, în ciuda acţiunilor în forţă ale fiscului. Pe de altă parte, cheltuielile bugetare, tocmai cele cu investiţiile care ar fi mişcat şi mediul privat, au fost ţinute foarte strâns. În loc să pornească lucrările publice care ar da de lucru firmelor, guvernul preferă să le dea o scutire. „Măsura ar fi, dintr-un anumit punct de vedere, necesară și, probabil, va avea un impact pozitiv asupra bugetului de stat. În primul rând, ar trebui să se vadă o accelerare a colectării de fonduri la bugetul statului în cursul primăverii 2016, binevenită pentru a compensa alte scăderi prognozate la bugetul statului, cum ar fi scăderea influxurilor ca urmare a reducerii TVA la 20% de la 1 ianuarie. În al doilea rând, o mare parte din procedurile de executare silită ce implică un angrenaj birocratic cu siguranță destul de costisitor și ineficient vor fi suspendate ca efect al ordonanței. În consecință, funcționarii se vor putea reorienta spre alte demersuri, inclusiv pe restanțierii ce vor continua să apară și după 30 septembrie 2015, data de referință a ordonanței“, spune Alin Chitu, Tax Partner, TZ&A Tax. Din păcate, iertarea de datorii are efect de bumerang, riscând să-i demotiveze, în viitor, pe bunii platnici. „Nu este exclus ca ordonanța să stârnească și un val de reacții negative în rândul celor care au făcut eforturi să plătească totuși datoriile, riscându-și poate chiar continuitatea afacerii. Mulți contribuabili tratează cu prioritate datoriile la stat, așa cum e și firesc, însă ajung să aibă probleme de altă natură, de exemplu, litigii cu furnizorii neachitați“, explică Alin Chitu. În acelaşi timp, intenţia guvernului este cu atât mai contrariantă cu cât, din 2016, prin noul Cod de procedură fiscală, accesoriile totale se dublează, din cauza penalităţii de nedeclarare.
Ce prevede, însă, proiectul?
Ştergerea penalităţilor de întârziere, nu şi a dobânzilor, pentru datoriile restante, rezultate inclusiv din declaraţii rectificative sau ca urmare a inspecţiilor fiscale, chiar şi a celor aflate în desfăşurare la momentul intrării în vigoare a actului normativ. Totodată, firmele care au popriri vor primi derogare ca să folosească aceste sume pentru a-şi plăti obligațiile principale, astfel încât să beneficieze de facilitate. „Practic, la principal se calculează atât dobânzi, cât şi penalităţi de întârziere. De exemplu, la o datorie principală restantă de 10.000 lei (cu termen de plată 1 martie 2015), dobânzile sunt de 1.188 lei, iar penalităţile de 792 lei. Firma care respectă condiţiile nu va mai plăti cei 792 lei“, explică Eugenia Ion, tax manager, Contexpert.
Condiţiile pentru ştergerea penalităţilor
Vor fi anulate penalităţile de întârziere restante la 30 septembrie 2015 dacă:
- până la 31 martie 2016, sunt plătite obligaţiile principale restante la 30 septembrie 2015
- până la 30 iunie 2016, sunt plătite dobânzile (de 10,95% pe an) stabilite prin decizii comunicate până la data stingerii obligaţiilor principale
- până la data depunerii cererii de anulare a penalităţilor de întârziere, sunt plătite obligaţiile principale curente (care au termene între 1 octombrie 2015 şi 31 martie 2016)
- până la data înregistrării cererii de anulare a penalităţilor de întârziere sunt depuse toate declaraţiile fiscale
- până la 30 iunie 2016, este făcută cererea de anulare a penalităţilor
Vor fi şterse şi penalităţile neachitate calculate la restanţele acumulate şi plătite înainte de 30 septembrie 2016 dacă:
- până la 31 martie 2016, sunt plătite dobânzile
- până la 30 iunie 2016, este depusă cererea de anulare
Vor fi anulate penalităţile de întârziere pentru diferenţele de plată din declaraţiile rectificative cu scadenţă anterioară datei de 30 septembrie 2015 dacă:
- până la data de 31 martie 2016, este depusă declaraţia rectificativă
- până la 31 martie 2016, este plătită obligaţia individualizată în declaraţia rectificativă
- până la 30 iunie 2016, sunt plătite dobânzile aferente obligaţiilor principale declarate suplimentar
- până la 30 iunie 2016, este depusă cererea de anulare a penalităţilor de întârziere
Sursa: Proiectul de OUG al Ministerului de Finanţe.
Comparaţie: Evoluţia dobânzilor şi a penalităţilor
2015
Dobândă de întârziere = 0,03% pe zi = 10,95% pe an
Penalitate de întârziere = 0,02% pe zi = 7,3% pe an
Nivelul total = 18,25% pe an
2016
Dobândă de întârziere = 0,02% pe zi = 7,3% pe an
Penalitate de întârziere = 0,01% pe zi = 3,65% pe an
Penalitate de nedeclarare = 0,08% pe zi = 29,2% pe an
Nivelul total = 10,95% pe an sau 40,15% pe an
Update
''Propunerea noastră este să se aplice tuturor contribuabililor, indiferent că sunt persoane fizice sau juridice. Este un impuls pe care consider că trebuie să-l dăm economiei, coroborat cu ceea ce Codul fiscal aduce în 2016, pentru că de o parte ca stat primim mai multe venituri până în martie 2016 atunci când avem nevoie efectiv de bani, pe de altă parte, cei care au constrângeri vis a-vis de penalităţile pe care trebuie să le suporte faţă de stat pot să aiba un nou început în economie", a declarat ministrul finanţelor, Eugen Teodorovici.