Finalizarea Autostrăzii Bucureşti – Constanţa, la 30 de ani de la începutul studiilor pentru acest proiect reprezintă unul din cele mai importante evenimente ale anului în domeniul infrastructurii.
2012 a adus şi inaugurarea lucrărilor pe un alt tronson, început în 2007, Autostrada Bucureşti – Ploieşti, fără cei 6,5 kilometri de la intrarea în Bucureşti, pe care vom merge, cel mai probabil, la începutul lui 2014.
La acestea se mai adaugă două bucăți de autostradă a căror lungime însumată nu ajunge la 30 de km. Este vorba despre Lotul 1 al autostrăzii Timișoara-Lugoj (aproape 10 km) și tronsonul Deva-Simeria (aproape 15 km). Putem vorbi astfel de cea mai scurtă autostradă inaugurată vreodată în România: 10 km.

Ministerul Transporturilor a fost condus de trei miniştri, Anca Boagiu, Alexandru Nazare şi Ovidiu Silaghi, iar 2013 va începe cu un nou ministru, Relu Fenechiu.

Schimbările din cauza conjuncturii politice au afectat şi domeniul infrastructurii, caracterizat prin reducerea ritmului de lucrări în cazul unor proiecte europene şi presuspendarea axei de transport rutier din Programul Operaţional Sectorial Transporturi.

Anul 2012 a adus, totuşi, finalizarea unuia dintre cele mai importante proiecte. Lucrările pentru tronsoanele 6 şi 7 ale autostrăzii A2, respectiv Cernavodă – Medgidia şi Medgidia – Constanţa, au fost recepţionate oficial pe 29 noiembrie, autostrada Bucureşti – Constanţa fiind în sfârşit finalizată pe toate tronsoanele.

Autostrada Bucureşti – Constanţa trebuia să fie dată în folosinţă în întregime din 2011, lucrările fiind întârziate din cauza rezilierii unuia dintre contractele pentru execuţia unui tronson al autostrăzii.

Proiectarea acestui obiectiv datează însă dinainte de Revoluţie.

Autostrada Bucureşti – Constanţa reprezintă cel mai îndelungat proiect de autostradă din România, finalizarea ei fiind împiedicată de aceleaşi probleme, care, de la începutul anilor ’80, împiedică darea în folosinţă: de la vestigii istorice la studii de fezabilitate prost realizate, neînţelegeri cu constructorii şi rezilieri, precum şi lipsa finanţării.

Proiectul autostrăzii, început în anii ’80 şi întrerupt în diferite etape, apoi continuat, a avut diverse termene de dare în folosinţă, 2006, apoi 2007, 2008, iar ultimul termen era 2011.

Un alt obiectiv major, Autostrada Bucureşti – Ploieşti, a fost şi el inaugurat în luna iulie. Autostrada a fost începută în 2007, neînţelegerile dintre constructori, dar şi problemele cu exproprierile sau cele cu extinderea autostrăzii de la două la trei benzi pe sens au dus la amânarea inaugurării.

Autostrada Bucureşti – Ploieşti face parte din Autostrada Bucureşti – Braşov, cu o lungime totală de 173 kilometri, o parte din această autostradă, în lungime de 62 de kilometri urmând să lege Capitala de municipiul Ploieşti.

Pentru această porţiune, lucrările au demarat în 2007 pe secţiunea Moara Vlăsiei – Ploieşti pe 42 de kilometri şi, respectiv, în 2008, pe tronsonul Bucureşti – Moara Vlăsiei, cu o lungime de 19 kilometri.

O parte din tronsonul Bucureşti – Moara Vlăsiei, care face legătură cu Sectorul 2 din Capitală va fi inaugurat cel mai probabil la începutul anului 2014.

La capitolul realizări se pot trece cele două autostrăzi finalizate, dar şi începerea lucrărilor la Magistrala 5 de metrou Universitate – Drumul Taberei, precum şi implementarea sistemului de management privat, fiind aleşi noi manageri la TAROM, Administraţia Canalelor Navigabile, Portul Constanţa şi CFR SA.

CFR Marfă, companie aflată pe calendarul privatizărilor nu a putut fi privatizată însă deoarece Consiliul Suprem pentru Apărarea Ţării a respins privatizarea pachetului majoritar de acţiuni la societate fiind considerată companie de interes strategic.

Deşi fusese trecută în memorandumul încheiat cu instituţiile financiare internaţionale, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii a anunţat în luna octombrie că finalizarea privatizării integrale a CFR Marfă în 2012, conform memorandumului cu FMI, va fi amânată în lipsa unui aviz din partea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

Ministerul Transporturilor primise toate avizele din partea celorlalte ministere pentru privatizarea integrală a societăţii, iar reprezentanţii săi au anunţat că, în perioada următoare, în lipsa unui aviz de la CSAT, aviz necesar având în vedere că CFR Marfă este o companie strategică, ministerul va continua evaluarea terenurilor companiei şi realizarea altor proceduri, pentru pregătirea privatizării ulterioare a societăţii.

Rata de absorbţie a fondurilor europene a rămas relativ redusă, iar absorbţia fondurilor europene a fost afectată de presuspendarea în luna octombrie a Programului Operaţional Sectorial-Transporturi, cu o valoare de 5,7 miliarde euro. Presuspendarea presupune suspendarea plăţilor până la remedierea deficienţelor constatate. În ceea ce priveşte Ministerul Transporturilor, fondurile europene destinate infrastructurii rutiere, alocate prin Programul Operaţional Sectorial Transporturi /POS-T/, au mai fost suspendate de Comisia Europeană în vară pentru verificări în ceea ce priveşte alocarea acestora.

Problemele cu fondurile europene destinate infrastructurii rutiere s-au văzut şi în rezilierea unui contract, pentru construirea unui tronson al Autostrăzii Nădlac – Arad de pe Coridorul IV de transport, finanţat chiar cu fonduri europene.

Dacă 2012 a fost anul unor inaugurări, 2013 se preconizează anul continuării unor proiecte, atât în domeniul infrastructurii rutiere – cu tronsoanele de autostradă de pe Coridorul IV, dar şi pregătirea începerii licitaţiilor pe Autostrada Sibiu – Piteşti, cu bani de la Uniunea Europeană şi pe Autostrada Comarnic – Braşov, ce va fi construită în concesiune, cele două proiecte trecând sub tutela noului ministru delegat pentru lucrări de infrastructură, Dan Şova.

În 2013 vor continua lucrările la tronsonul de metrou Drumul Taberei – Universitate, dar ar putea începe lucrările la cel de-al doilea tronson al Magistralei, Universitate – Pantelimon.

Tot în 2013 vor avansa lucrările la Coridorul IV de transport feroviar, majoritatea tronsoanelor fiind deja atribuite, iar lucrările ar trebui să continue la viteză maximă pe modernizarea transportului feroviar între Bucureşti şi vestul ţării.

De asemenea, în 2013 a fost anunţată, de către noul ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu, privatizarea unui pachet minoritar de 20 de procente din CFR Marfă, privatizarea CFR Călători, dar şi a TAROM, statul urmând să păstreze doar un pachet minoritar de acţiuni la această companie.

Prioritatea pentru 2013, anunţată de noul ministru, va fi accelerarea utilizării fondurilor europene, prin repornirea unor proiecte de acest gen, din toate domeniile de transport, proiecte blocate în decursul anului 2012.
SURSA: AGERPRES