Analiza de risc, în baza căreia ANAF inițiază controale sau decide înregistrarea în scopuri de TVA, este mai restrictivă în România, comparativ cu alte şapte state europene care dispun de acestă procedură, însă rezultatele privind reducerea evaziunii şi a fraudei fiscale întârzie să apară.
Constatarea a fost făcută de compania de consultanţă şi audit Deloitte România pe baze unui chestionar între experţii reţelei din alte zece state europene. Concluzia este că Procedura propriu-zisă este, de regulă, netransparentă, la fel ca în România, însă mai puțin restrictivă. Legislațiile din România și din alte șapte state europene definesc conceptul de analiză de risc în scopul controalelor fiscale: Grecia, Ungaria, Germania, Polonia, Slovacia, Croația, Elveția, Cehia, Slovenia, Olanda.
„Deși procedura este mai strictă în România, rezultatele privind reducerea evaziunii și a fraudei fiscale întârzie să apară, punând sub semnul întrebării eficiența sa în raport cu efortul administrativ pe care îl impune contribuabililor de bună credință”, a declarat Ramona Țariuc, director consultanță fiscală, Deloitte România.
Consultanţii au mai constatat că procedura este complet transparentă în Ungaria și relativ transparentă în Cehia, Olanda, Slovacia, Grecia, Elveția și România.
„Procedura din Ungaria este un exemplu de bune practici, fiind un sistem complet transparent de clasificare automată a contribuabililor în trei categorii, pe baza unor criterii publice: de încredere, neutri și riscanți. Aceștia sunt informați asupra rezultatului evaluării. O procedură de acest tip, transparentă și clară vine în sprijinul contribuabililor care au posibilitatea să remedieze situațiile neconforme, să conteste eventual nivelul de risc stabilit și să clarifice aspectele privind existența/inexistența indicatorilor de risc pentru a nu fi supuși inutil unor verificări”, arată Ramona Țariuc.
Autoritățile fiscale din România au dezvoltat, în 2017, criterii pentru evaluarea riscului fiscal în vederea înregistrării/anulării înregistrării în scopuri de TVA. Anterior, analiza de risc era utilizată în cazul controalelor fiscale, inclusiv al rambursărilor de TVA.
„Unele state preferă să nu publice procedura, considerând că protejează veniturile bugetare de cei care ar putea folosi informațiile cu rea credință. Totuși, în cazul TVA, indicatorul publicat de Comisia Europeană privind diferența dintre taxa încasată și cea potențial a fi încasată (gap) nici nu confirmă și nici un infirmă opinia că procedurile netransparente sprijină o colectare mai bună. De exemplu, România și Grecia au cel mai mare gap din UE, iar Croația, al treilea cel mai mic deficit de încasare, deși toate au proceduri nepublice, iar România și Grecia o aplică și la înregistrarea în scop de TVA. Deschiderea autorităților este folositoare, în principal, pentru bunii platnici care scapă, astfel, de o povară administrativă suplimentară și pot îndeplini mai simplu și mai repede cerințele legale”, afirmă Dan Bădin, Partener Coordonator Servicii Fiscale și Juridice, Deloitte România.