ANAF nu reușește să încaseze nici 80% din sumele pe care companiile le declară în contabilitate, iar rezolvarea acestei probleme, alături de cea a evaziunii, ar acoperi integral deficitul bugetar prognozat, spun calculele experţilor.
Economia crește semnificativ peste media Uniunii Europene, fapt confirmat și de a doua estimare a Instititutului Național de Statistică (INS) pe datele aferente primului trimestru al anului, dar sănătatea unei economii se vede în datele ei macro. Și cele mai importante dintre acestea se regăsesc în execuția bugetară, adică în veniturile pe care statul le încasează de la populație și de la sectorul privat și în cheltuielile aferente asistenței sociale și a investițiilor. Din păcate, veștile la jumătate de an nu sunt foarte bune pentru buget, iar acest lucru a băgat deja pe toată lumea în ședință.
Fostul președinte al ANAF (Agenția Națională de Administrare Fiscală), Bogdan Stan, a fost chemat de urgență la Palatul Victoria, unde ministrul de Finanțe l-a chestionat pe tema încasărilor bugetare. Deși șeful Fiscului poate declara cifre pozitive, cu încasări mai mari decât anul trecut, deficitul este mult peste cel prevăzut în bugetul pentru acest an. Iar aceasta înseamnă că nu ne vom mai încadra în limita de 3% a deficitului bugetar pe care ne-am angajat, ca țară, să o păstrăm și nici în cea stabilită și anunțată de nenumărate ori de coaliția PSD-ALDE prin programul de guvernare, de 2,95%.
Datele puse la dispoziție de ANAF arată că în primele șase luni s-au colectat la buget 101,15 miliarde lei, cu aproape patru miliarde lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, respectiv o creștere de 4,1% a volumului veniturilor bugetare colectate. Instituția spune că „programul comunicat de Ministerul de Finanțe pentru luna iunie a fost realizat în proporție de 102,7%, în condițiile în care volumul restituirilor de TVA în iunie a fost în cuantum de peste 1,287 miliarde lei, ceea ce reprezintă o creștere de 513,3 milioane lei față de aceeași perioadă a anului trecut”. În iunie, ANAF a colectat 16,53 miliarde lei, cu 12% mai mult decât în aceeași lună din 2016.
Dacă luăm în calcul faptul că anul acesta cota de TVA s-a redus, din februarie, cu un punct procentual, au fost eliminate 100 de taxe și a fost mărit numărul companiilor mici care pot achita un impozit pe cifra de afaceri în locul impozitului pe profit, ar fi fost de așteptat ca veniturile bugetare să fie mai mici decât anul trecut. Diferența apare însă în condițiile unei creșteri economice de 5,2%, conform programului de Guvernare și a estimărilor Comisiei Naționale de Prognoză, creștere care ar trebui să acopere cu prisosință reducerile de taxe și impozit. Din păcate, situația ne arată că cifrele avansate pentru acest an sunt mai optimiste decât în realitate.
Sistem fiscal cu probleme
Execuția bugetului general consolidat la cinci luni relevă un deficit de 2,2 miliarde lei, adică 0,27% din PIB, mult peste cel de 0,8 miliarde lei din aceeași perioadă a anului trecut. Iar la cinci luni, perioadă pentru care avem mai multe detalii referitoare la buget, veniturile bugetului general consolidat erau în creștere cu 7,9% în termeni nominali, nu cu 4,1% cum a anunțat șeful Fiscului pentru primul semestru. Pe categorii, în primele cinci luni veniturile din TVA au scăzut cu 5%, dar cele din contribuții sociale au crescut cu 15,9%, cele din impozitul pe salarii și venit cu 12,9%, cele din impozitul pe comerț exterior și tranzacțiile internaționale cu 10,1%, cele din venituri din capital cu 13,2%, iar cele din impozite și taxe pe proprietate cu 20,6%.
Insuficient însă, în condițiile în care cheltuielile au urcat cu 9,4%, printre care cheltuielile de personal cu 19,1% (salariile majorate), iar cele cu asistența socială cu 10,1% (pensiile). Și ar trebui să mai crească în perioada următoare, conform programului de guvernare.
Situația veniturilor la buget este creată de mai mulți factori. Pe de o parte putem spune că atât poate duce economia privată, dacă ne luăm după șeful ANAF care arată că gradul de conformare al contribuabililor a ajuns la 85,1%, față de 83,5% în 2013. Pe de altă parte, Alex Milcev, partener și liderul departamentului de asistență fiscală și juridică din EY România, a declarat că Fiscul colectează undeva între 75% și 78% din ce se declară lunar, ceea ce ne transformă în unul dintre cele mai slabe sisteme de colectare din UE. Inclusiv Bulgaria are un procent apropiat de 90%, iar țările scandinave urcă până la 97-99%.
„Eu nu cred că avem un sistem fiscal prost”, spune Alex Milcev. „E mult mai stabil decât înainte și nu trebuie umblat la sistem, dar trebuie întărite regulile care există”, adaugă acesta. O declarație care ne duce către o hibă mare a sistemului: funcționarea defectuoasă. Integrarea diferitelor baze de date alte instituțiilor din țara noastră este o discuție veche, pentru care nu s-a găsit încă o soluție, dar care ar fi necesară și pentru combaterea evaziunii și a economiei informale.
Un alt factor care duce la neîncasarea veniturilor bugetare sau cel puțin la întârzierea lor, este lipsa unui cash-flow suficient la companii. Și nu doar cele private, ci și cele de stat, care sunt campioane pe lista datornicilor la buget tocmai pentru că declară sumele datorate, dar nu le și achită. Dar și firmele private aleg uneori să achite cu întârziere dacă au dificultăți cu lichiditățile, creditul fiscal fiind o sursă relativ ieftină la care se apelează pe termen scurt (12% dobândă anuală, aferentă penalităților de întârziere).
DECLARAȚIE
„La ANAF se declară impozit pe profit, accize, TVA, impozit pe salarii de 100 de lei, să spunem, și se colectează 75-78 lei. Peste 20% din banii declaraţi nu se colectează, lăsând la o parte evaziunea fiscală de 20-50%”, a spus Alex Milcev, partener EY România.