Piața serviciilor de machiaj este în plină expansiune, dar o parte dintre artistele care realizează make-up lucrează în afara cadrului legal. ANAF intensifică verificările, urmărind evaziunea fiscală și respectarea normelor sanitare din domeniu.
Activitățile de machiaj din Constanța sunt într-o continuă dezvoltare, cu o ofertă tot mai diversificată de servicii. Totuși, o mare parte dintre artistele care realizează make-up, își desfășoară activitatea în afara normelor legale. ANAF este cu ochii pe ele.
Make-up la negru, dar pe față
Marea majoritate a make-up artistelor preferă să activeze din locuințe private, evitând deschiderea unui salon autorizat și omițând să își declare veniturile la ANAF. Astfel, ele scapă de taxele și controalele impuse de autorități.
Deși ANAF intensifică verificările în diverse domenii, activitatea acestor artiste rămâne dificil de supravegheat, deoarece majoritatea preferă să opereze în spații private, unde inspecțiile sunt greu de realizat în lipsa unor sesizări clare.
Evaziunea fiscală nu este singurul aspect problematic, deși reprezintă un risc semnificativ ce poate atrage sancțiuni mari. Potrivit legislației din România, sancțiunile pentru munca fără forme legale pot ajunge până la 200.000 de lei. De asemenea, statul are posibilitatea de a confisca veniturile obținute nelegal.
Un alt aspect îngrijorător îl reprezintă nerespectarea regulilor sanitare, întrucât machiajul presupune utilizarea de produse cosmetice și instrumente care, dacă nu sunt dezinfectate corespunzător, pot provoca probleme grave de sănătate clienților. Astfel, riscurile unor infecții cutanate sau reacții alergice severe sunt crescute în lipsa unor măsuri adecvate de igienă și siguranță.
Controalele ANAF s-au intensificat, dar e greu să depisteze tot ce se întâmplă în spaţii private
Autoritățile fiscale au intensificat controalele în acest sector, urmărind veniturile nedeclarate și încercând să recupereze taxele datorate de persoanele care prestează servicii fără documente în regulă.
Deși legislația impune sancțiuni semnificative pentru munca la negru, controlul acestor activități este complicat, deoarece multe dintre make-up artiste aleg să își desfășoare activitatea în medii private, precum apartamente sau alte locații improvizate. Aceste spații nu sunt accesibile autorităților fără sesizări clare, ceea ce face ca inspecțiile să fie dificil de realizat și, în consecință, activitatea nedeclarată să rămână într-o zonă gri.
Pe lângă sancțiunile fiscale, lipsa respectării normelor de igienă ridică întrebări serioase despre siguranța acestor servicii.
Fără controlul sanitar specific saloanelor autorizate, nu se poate verifica dacă ustensilele sunt dezinfectate corespunzător sau dacă produsele folosite respectă standardele de siguranță. Această lipsă de conformitate cu normele sanitare poate avea consecințe grave asupra sănătății clienților, de la infecții cutanate până la complicații dermatologice severe.
Discrepanța tarifelor în piața machiajului profesional din Constanța
În paralel cu activitatea ilegală, există make-up artiste care își desfășoară activitatea în mod legal și care impun tarife semnificative pentru serviciile lor.
Un exemplu notabil este o make-up artistă din Constanța care percepe 450 de lei pentru un machiaj de seară, având cliente celebre precum Bianca Drăgușanu, Oana Roman și Anda Adam. Aceasta își desfășoară activitatea într-un salon autorizat și funcționează legal, însă tarifele sale ridicate atrag atenția și ridică întrebări.
Aceste prețuri par mai degrabă justificate de celebritatea clientelor și de marketingul asocierii cu nume cunoscute din industria divertismentului, decât de complexitatea tehnicilor de machiaj utilizate.
Într-o industrie unde unele artiste abia reușesc să supraviețuiască oferind servicii la negru, această discrepanță ridică întrebări despre echitatea pieței și modul în care succesul este măsurat în domeniul beauty.
Diferențele dintre make-up artistele care operează legal și cele care lucrează „la negru”
În timp ce o parte dintre artistele din industrie își desfășoară activitatea legal și își promovează serviciile la tarife ridicate, multe altele preferă să rămână în zona de „muncă la negru”, evitând taxele și impozitele. Acestea operează în apartamente sau alte spații private, unde autoritățile nu pot interveni fără sesizări formale.
Discrepanțele dintre tarifele impuse de artistele care operează legal și cele care lucrează ilegal nu sunt doar o problemă de fiscalitate, ci și de reglementare a pieței și de siguranță a clienților.
Chiar dacă artistelor care machiază la negru li se oferă flexibilitatea de a-și stabili programul și tarifele, acestea riscă amenzi considerabile și chiar confiscarea veniturilor. Totuși, în lipsa unor controale mai riguroase și a unei reglementări eficiente, mulți aleg să ignore riscurile fiscale și sanitare.
Este evident că, în ciuda eforturilor ANAF de a verifica activitatea nedeclarată, un control mai strict ar fi necesar pentru a asigura un mediu echitabil și sigur în această industrie.