"În măsură în care aceste informaţii sunt disponibile la nivelul altor agenţii fiscale, autorităţile române vor întreprinde demersurile să obţină astfel de informaţii. Din punctul nostru de vedere, al Direcţiei de Verificări Fiscale, ne interesează şi am vrea să cunoaştem astfel de informaţii. Mai departe sunt demersuri oficiale, care nu depind neapărat de direcţia noastră. La nivel de ANAF, la nivel de Guvern, probabil sunt căi oficiale de solicitare şi obţinere a acestor informaţii', a spus reprezentantul ANAF.
El a adăugat că Fiscul ar putea fi interesat dacă o persoană fizică are o sumă mare în conturi, respectiv dacă acea persoană are profilul de a se încadra în listele de risc şi de monitorizare ale Fiscului.
Un grup de instituţii jurnalistice, printre care The Guardian, Le Monde, BBC şi Consorţiul Internaţional pentru Jurnalismul de Investigaţie, a publicat un material în care demască evaziunea fiscală la nivel mondial. Totul s-a derulat prin filiala elveţiană a băncii HSBC. Conform datelor publicate, 219 clienţi care deţin în total 1,4 miliarde dolari în conturi au legături cu România, 5% dintre ei având paşaport şi naţionalitate română. Potrivit investigaţiei, ar putea fi vorba despre actuali şi fosti politicieni. Unul dintre aceştia are în cont 829 milioane de dolari. Dosarele pe care se bazează Swiss Leaks pornesc de la informaţiile secrete dezvăluite în 2008 guvernului francez de Hervé Falciani, un fost angajat al HSBC. Autoritatea fiscală franceză a lansat o investigație pornind de la această sursă.
