Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a emis un punct de vedere, după ce procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a spus că este "nemulţumită" de gradul de recuperare a prejudiciilor din dosare. În punctul de vedere trimis presei, ANAF susţine că nu este singura instituţie responsabilă şi aduce în sprijinul său un raport întocmit pe această temă, în aprilie.
Redăm punctul de vedere al ANAF:
"În ciuda faptului că în data de 8 aprilie 2015 a fost făcut public raportul cu privire la situația recuperării prejudiciilor provenite din hotărârilor judecatoresti definitive, în spațiul public continuă să fie vehiculată ideea că ANAF este singura instituție responsabilă pentru gradul scăzut al recuperării acestora. Din acest motiv, republicăm acest raport, împreună cu o prezentare sintetică a acestuia, însoțită de câteva observații.
Declaraţiile procurorului şef al DNA pot fi citite aici:
1. Valoarea prejudiciilor ce provin din dosare instrumentate de DNA pentru care au fost comunicate sentințe judecătorești în 2014 este de 150 milioane de euro, nu de 300 milioane de euro.
– dintre acestea, se remarcă cazul ICA, un caz extrem de complex a cărui rezolvare depinde într-o manieră consistentă și de celeritatea cu care alte instituții ale statului își îndeplinesc obligațiile. Valoarea prejudiciilor din acest caz în total prejudicii provenite din dosarele DNA este 50%.
– în cazul ICA, ANAF a valorificat deja un bun imobil recuperând cca 300.000 euro, pentru celelalte bunuri mobile și imobile, activitatea de evaluare și valorificare fiind în desfășurare în acord cu termenele de răspuns pe care ANAF la primește de la celelalte instituții ale statului precum și cu eficiența cu care firmele private implicate în procesul de evaluare își îndeplinesc obligațiile prevăzute în contract. Precizăm faptul că ANAF este obligată de lege să contracteze servicii de evaluare prin procedura de achiziție publică.
2. 53,6% din total prejudicii trimise spre executare ANAF sunt nerecuperabile (similar arieratelor nerecuperabile) din următoarele motive independente de ANAF
– pentru un numar de 63 sentinţe/hotărâri judecătoreşti prin care s-au stabilit prejudicii în valoare de 596,49 mil.lei ( 30 % din valoarea totală) sunt în curs formalităţile legale de partaj /iesire din indiviziune forţată, fiind vorba de valorificarea părţii din bunurile deţinute în comun de persoane juridice sau ce revine persoanelor fizice condamnate penal;
– pentru un număr de 693 sentinţe/hotărâri judecătoreşti prin care s-au stabilit prejudicii în valoare de 433,1 mil.lei ( 21,8 % din valoarea totală) s-au pronunţat pentru persoane fizice care nu deţin bunuri sau venituri urmăribile sau pentru care s-a declarat starea de insolvabilitate;
– pentru un număr de 12 sentinţe/hotarari judecătoresti prin care s-au stabilit prejudicii în valoare de 33,03 mil.lei s-au pronunţat pentru persoane juridice aflate sub incidenţa prevederilor Legii Insolvenţei nr.85/2006, modificată şi completată în anul 2014 .
Față de cele menționate, adăugăm următoarele observații:
" Gradul de încărcare al ANAF în ce privește activitatea de recuperare a arieratelor și a altor sume datorate bugetului este extrem de mare și, implicit, resursa umană și materială necesară recuperării prejudiciilor este cu mult depășită." În acest sens, exemplificăm:
a) Capacitatea administrativă a structurilor de executare silită este excedată de activitățile desfășurate pentru pregătirea și susținerea dosarelor de insolvență. Numai în cursul anului 2014 s-au prelucrat un număr total de 26.253 cazuri noi cu o valoare de 10.273,7 mil.lei creanțe înscrise la masa credală. La sfârșitul anului 2014 se gestionau 53.675 contribuabili în insolvență cu creanțe fiscale de 47.311,97 mil.lei.
b) ANAF a primit atribuţii specifice în domeniul colectării sumelor datorate nu doar bugetului de stat ci şi bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate si bugetului asigurărilor pentru şomaj.
c) De asemenea, de la data aderării Romaniei la Uniunea Europeana, agenţiei i-a revenit şi sarcina de a colecta creanţele bugetare rezultate din utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora
d) S-au derulat programe guvernamentale adoptate prin legi şi ordonanţe ale guvernului prin care agenţiei i s-au atribuit sarcini de colectare a creanţelor de la contribuabilii care nu au respectat condiţiile impuse prin programele în temeiul cărora li s-au acordat facilităţi cum ar fi : programul "Prima casă", programul „Mihail Kogălniceanu pentru întreprinderi mici şi mijlocii”, programul privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, programului de „stimulare a cumpărării de autoturisme noi”, etc.
e) Instituţiile publice, finanţate integral sau parţial de la bugetul de stat, care nu au organe de executare silită proprii, transmit titlurile executorii privind venituri ale bugetului general consolidat spre executare silită ANAF
f) În plus, ANAF are rolul de a recupera prin procedura de executare silită sancţiunile contravenţionale stabilite de către diverse instituţii care se fac venit la bugetul de stat, cum ar fi :
– Consiliul Concurenţei
– Compania Naţionala de Autostrăzi si Drumuri Naţionale
– Inspectoratul Teritorial de Muncă
– Inspectoratul de Stat in Constructii
– Agenţia Naționala pentru Protecţia Consumatorilor
– Organele abilitate ale Ministerului Afacerilor Interne
– Inspectoratele Teritoriale de Regim Silvic si de Vanătoare, etc.
"Procedurile de înființare a Agenției pentru recuperarea prejudiciilor, care va funcționa în subordinea Ministerului Justiției nu sunt definitivate."
"ANAF așteaptă de aproape două luni de zile ca procedurile de avizare a HG privind reorganizarea instituției care prevede înființarea unei structuri specializate de executări silite să fie finalizate."
Având în vedere cele de mai sus, este profund incorect ca ANAF, instituție angajată într-un proces de reformă complex, care are ca principal obiectiv eficientizarea colectării veniturilor rezultate în urma obligațiilor declarative și de plată, să fie indicată ca unic responsabil pentru gradul scăzut de recuperare a prejudiciilor. ANAF își asumă acestă situație doar în limita cazurilor care țin exclusiv de ANAF, nu și de alte măsuri legislative și organizatorice propuse de ANAF pentru schimbarea acestei situații și care așteaptă decizia altor factori de conducere.
privind
În perioada analizată s-au primit spre executare silită un numar total de 2.140 sentinţe/hotărâri judecătoreşti pronunţate în cauze penale. Valoarea totală a prejudiciului stabilit prin acestea este de 1.985,07 mil.lei.
Din totalul de 2.140 sentinţe/hotărâri judecătoreşti comunicate în cursul anului 2014, 31 de hotărâri cu o valoare a prejudiciului de 549,2 mil.lei (cca 130 milioane euro) provin din dosare penale instrumentate de către Direcţia Naţionala Anticorupţie ( dintre care se remarca cazul ICA 701/26.09.2013 T.B. / DP 888/a/08.08.2014 cu un prejudiciu stabilit la 60.482.615 euro, respectiv cca. 266,2 mil. lei, adică jumătate din totalul prejudiciilor).
Pentru evaluarea corectă și obiectivă a posibilităţilor reale de recuperare a prejudiciilor rezultate din sentinţele/hotărârile emise de instanţele de judecată, sunt necesare următoarele precizări :
pentru un numar de 63 sentinţe/hotărâri judecătoreşti prin care s-au stabilit prejudicii în valoare de 596,49 mil.lei ( 30 % din valoarea totală) sunt în curs formalităţile legale de partaj / iesire din indiviziune forţată, fiind vorba de valorificarea părţii din bunurile deţinute în comun de persoane juridice sau ce revine persoanelor fizice condamnate penal;
pentru un număr de 693 sentinţe/hotărâri judecătoreşti prin care s-au stabilit prejudicii în valoare de 433,1 mil.lei ( 21,8 % din valoarea totală) s-au pronunţat pentru persoane fizice care nu deţin bunuri sau venituri urmăribile sau pentru care s-a declarat starea de insolvabilitate;
pentru un număr de 12 sentinţe/hotarari judecătoresti prin care s-au stabilit prejudicii în valoare de 33,03 mil.lei s-au pronunţat pentru persoane juridice aflate sub incidenţa prevederilor Legii Insolvenţei nr.85/2006, modificată şi completată în anul 2014 .
Deşi organele fiscale teritoriale au întreprins toate formele legale de executare silită impuse de legislaţia în vigoare, recuperarea prejudiciului stabilit pentru situaţiile prezentate mai sus este extrem de dificilă şi influenţează decisiv gradul de recuperare redus al acestuia. Astfel, volumul sumelor recuperabile prin executare silită ( exclusiv valoarea prejudiciilor aferente stărilor de insolvenţă, insolvabilitate, inexistenta de bunuri sau venituri urmaribile, formalitatilor legale de partaj / iesire din indiviziune aflate in curs) se reduce de la 1.985,07 mil.lei la 922,45 mil.lei, ceea ce reprezinta 46,4% din valoarea totală a prejudiciului de recuperat comunicat. Diferența de 53,6% constituie, în fapt, un prejudiciu nerecuperabil similar arieratelor nerecuperabile.
1. întarzieri semnificative în transmiterea către organele fiscale teritoriale a hotărârilor penale ramase definitive spre recuperare;
Exemplificăm:
– Sentinţa penală nr.458/15.11.2010 a Tribunalului Iaşi a rămas definitivă la data de 06.06.2013 şi a fost transmisă A.N.A.F. în data de 04.04.2014;
– Sentinţa penală nr.222/21.12.2011 a Tribunalului Satu Mare a fost transmisă A.N.A.F. în data de 18.06.2014;
– Sentinţa penală nr.494/30.10.2012 a Judecatoriei Bârlad a rămas definitivă la data de 13.11.2012 şi a fost transmisă A.N.A.F. în data de 10.07.2014;
– Senţinta penală nr.467/20.10.2010 a Judecatoriei Suceava a rămas definitivă la data de 30.12.2010 şi a fost transmisă A.N.A.F. în data de 24.11.2014.
Având în vedere şi timpul scurs de la data începerii cercetarii penale pana la pronunțarea hotararii penale definitive, comunicarea cu mare intarziere conduce la deteriorarea bunurilor ce fac obiectul sechestrelor asiguratorii și/sau la scaderea valorii de piața a acestora.
2. existenţa unor perioade mari de timp între momentul emiterii unei sentinţe penale de către prima instanţă de judecată şi momentul rămânerii definitive şi executorii a acesteia, perioada în care, în multe cazuri, inculpaţii înstrăinează bunurile din patrimoniu.
Din analiza efectuată a rezultat un număr de peste 500 sentinţe/hotărâri penale (pentru prejudicii de peste 175,6 mil.lei ) primite de A.N.A.F. în anul 2014 a căror durată de instrumentare în justiție este foarte lungă.
Exemplificăm:
– Sentinţa penală nr. 387/P/2006 a Judecătoriei Galaţi a ramăs definitivă în anul 2014;
– Sentinţa penală nr. 87240/P/2006 a Judecătoriei Ploieşti a ramăs definitivă în 2014;
– Sentinţa penală nr. 1342/04.11.2008 a Judecătoriei Tg.Mureş a ramăs definitivă la data de 07.02.2014;
– Sentinţa penală nr. 123/10.02.2010 a Judecătoriei Tg.Mureş a ramăs definitivă la data de 05.08.2014 .
Exemplificăm:
– Decizia Penală nr. 888 / 08.08.2014 : bunul imobil situat în sos.Kiseleff, nr.2.2, etaj 2, ap.6, sector 1, Bucureşti sechestrat anterior de DNA, nu era înscris în evidenţa O.C.P.I.;
4. comunicarea dificilă cu Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară și cu alte institutii ( Direcţiile / Compartimentele de impozite şi taxe locale, Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor, Autoritatea Navală Română, Autoritatea Aeronautică Civilă Română, Depozitarul Central, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului ), astfel :
nu există niciun criteriu de prioritate pentru lucrările cu instituţiile statului, astfel functionarii A.N.A.F. au stat la cozi imense pentru înregistrarea actelor iar raspunsurile au fost primite în intervale de minimum 30 de zile;
necesitatea asigurării accesului experţilor/evaluatorilor în incinta imobilelor supuse evaluării, a impus notificarea persoanelor condamnate aflate în detenţie, acordul acestora sau desemnarea unui reprezentant legal, situații care trebuiesc înlesnite de către conducerile penitenciarelor;
– SP 701/26.09.2013 definitivă prin DP888A/08.08.2014 pentru imobilul din bdul. Decebal, nr.6,ap. 21, sector 3, dosar Voiculescu, inculpat Sandu Jean Cătălin;
– Sin Gheorghe – Sentinţa Penală nr. 701/2013. Sin Gheorghe şi Sin Elisabeta Rodica sunt coproprietari ai apartamentului nr. 9 situat în Bucureşti, Sector 2, str. Elev Ştefănescu, nr. 3, bl. 444. S-au înaintat Biroului juridic contencios, adresa nr. 424370/02.09.2014 şi adresa nr. 424370/09.10.2014 prin care s-a solicitat introducerea unei acţiuni în instanţă de iesire din indiviziune în vederea valorificării bunului imobil sechestrat;
– Punerea în executare a H.P. nr. 1207/14.10.2014, cazul „Iancu-RAFO”, implică investigaţii complexe cu privire la patrimoniul supus executării silite pentru 20 persoane fizice şi 13 societăţi comerciale. Dificultăţile întâmpinate în punerea în executare a acestei sentinţe penale se referă, în principal, la :
* respingerea de către A.N.C.P.I a cererii de trecere in proprietatea statului a imobilului din Bucuresti, Int.Catedrei, nr.17-23, măsura dispusă de instanţa de judecată motivând existenta altui proprietar (cerere de reexaminare respinsă, acţiune în instanţă);
* pentru măsurile asiguratorii instituite prin PV 154003/24.09.2014 de către organele fiscale, aferente imobilului situat în Bucureşti, str. Intrarea Catedrei nr 17-23, anterior Deciziei Penale 1207/14.10.2014, ANCPI a respins cererea de trecere în proprietatea statului. Mentionăm că bunul respectiv a fost înstrainat anterior, la data de 18.09.2014, motiv pentru care s-a iniţiat acţiune în instanţă ( Dosar nr.7276/99/2015).
5. neinstituirea măsurilor asiguratorii de către organele de cercetare penală
Exemplificăm :
– Prin Sentinţa penală nr. 67/03.04.2012, pronunţată de Tribunalul Olt, rămasa definitivă conform Deciziei Penale nr. 639/20.02.2014 pronunţată de Înalta Curte de Casatie si Justiţie – Sectia Penala, s-a stabilit un prejudiciu în sarcina debitorului în suma de 2.655.708 lei.
S-a procedat la verificarea bunurilor mobile şi imobile din patrimoniul debitorului prin adresele OT52383/11.07.2014 către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliara Olt şi OT52389/11.07.2014, către Direcţia Economică din cadrul Primăriei Municipiului Slatina şi de asemenea s-a procedat la verificarea bazei de date a OCPI şi Sistemul Naţional de Evidenţă Auto, la care are acces organul de executare silită. Din informaţiile obtinute din bazele de date interne şi răspunsurile autorităţilor solicitate, s-a constatat faptul că debitorul nu figurează înregistrat cu bunuri mobile şi imobile în patrimoniu.
De asemenea s-a procedat la verificarea aplicatiei BANCI în vederea identificării eventualelor instituţii bancare la care debitorul figurează cu conturi deschise şi verificarea situaţiei eventualelor declaraţii 205 depuse de angajatori, precum şi situaţia tuturor declaraţiilor depuse de contribuabil sau terţi în evidenţa fiscală, rezultând faptul că debitorul nu a realizat venituri ce pot fi supuse executării silite şi nu figurează cu conturi deschise la bănci.
Menţionam faptul că prin sentinţa indicată mai sus, nu s-au stabilit de către instanţa măsuri asiguratorii asupra patrimoniului sau veniturilor debitorului.
6. bunurile supuse executării silite nu prezintă interes pentru piață și apartin, de regulă, unor persoane private de libertate, şi au un grad avansat de uzură fizică şi morală.
Exemplificăm :
– prin sentinţa penală nr. 248/10.03.2014 s-a stabilit un prejudiciu de 179.232 lei, cu măsuri asiguratorii stabilite de Parchetul de pe langă Tribunalul Mehedinţi şi menţinute de acelaşi Tribunal.
Valoarea măsurilor asiguratorii instituite este de 45.356 lei pentru apartament şi de 160.814 lei pentru casă (valoare de inventar) iar valoarea stabilită în urma evaluarii este de 53.760 lei pentru apartament şi de 391.270 lei pentru casă. Au fost organizate 3 licitaţii în anul 2014 şi s-a reluat procedura de valorificare în ianuarie 2015, bunurile nefiind vândute din lipsă de oferte. Se continuă procedura de executare silită.
– prejudiciu stabilit prin sentinţa penală nr. 41/06.03.2014 a Tribunalului Mehedinţi în sumă 211.321 lei. Au fost înfiinţate popriri asupra disponibilitatilor băneşti la BRD, Banca Comercială Romană şi Raiffeisen Bank din data de 19/11/2014 dar în care nu au fost virate sume.
Din consultarea bazei de date Dispecer, debitorul figureaza cu bunuri mobile, respectiv un autoturism Dacia 1310, an fabricaţie 1995, stare "certificat retinut".
7. în unele situaţii sentinţele penale definitive se comunică fără a fi însoţite de documente din care să rezulte măsurile asiguratorii, punerea acestora în executare nefiind posibilă.
Exemplificăm :
– urmare Sentinţei penale nr. 238/03.04.2012, (sumele provin din evaziune fiscală fiind în valoare de 17.136.765 lei ), s-au demarat procedurile de executare silită împotriva debitorului Becali Ioan, rezultând :
conform adresei nr. 16722/11.11.2014 transmisă de către ANCPI, persoana fizică Becali Ioan nu figurează cu bunuri mobile şi imobile ;
conform adresei nr. 96499/23.10.2014 transmisa de catre OCPI Constanta, persoana fizica Becali Ioan nu figureaza cu bunuri mobile si imobile ;
conform adresei nr. 20905, 20920 /27.05.2014 transmisa de catre Servciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor, persoana fizica Becali Ioan nu figureaza cu autoturisme in proprietate ;
conform adresei nr. R-S 40105 /29.05.2014 transmisa de catre SPIT(UAT) Constanta, persoana fizica Becali Ioan nu figureaza cu bunuri mobile si/sau imobile declarate pe raza municipiului Constanta .
În acest caz, exista suspiciuni intemeiate privind sustragerea de sub sechestru.
– prin sentinţa penală nr. 61/11.02.2013, DP nr. 8719/3/2006 şi DP nr. 842/19.06.2014 Curtea de Apel Craiova pentru suma de 71.162.782 lei emisa pentru Sprinceana Samir Ionel.
Măsurile asiguratorii dispuse de instanţă încă nu au fost comunicate, în vederea executării, deoarece se afla la dosarul cauzei, desi A.J.F.P. Dolj s-a adresat în acest sens următoarelor instanţe: Curtea de Apel Craiova, Tribunalul Dolj şi Parchetul de pe lângă ÎCCJ-DIICOT – adresele nr. 266286/12.08.2014 şi 266316/16.09.2014.
Debitorul nu figurează cu bunuri mobile şi imobile , din informaţiile deţinute de A.J.F.P. Dolj.
8. evaluarea bunurilor sechestrate de natura imobilelor nu poate fi realizată în absenţa proprietarului sau imputernicitului acestuia .
Exemplificăm cu cazul Pantiş Sorin, Sentinta Penala nr. 701/2013. S-au înaintat Biroului juridic contencios 2 adresele nr.306235/15.01.2015, 452213/30.10.2014 si 462628/24.02.2015 prin care s-au solicitat intreprinderea demersurilor necesare pentru obtinerea unei Ordonanţe presedintiale care să permită accesul in imobil.
9. persoane cu debite de valori foarte mari, privaţi de libertate, fără bunuri şi venituri urmăribile:
Exemplificăm :
– Sentinta civila nr. 4274 / 21.10.2011, transmisă la A.F.P. Tulcea in data de 21.03.2012, Stanescu Nicolae a fost obligat la plata pasivului debitoarei SC Cori Computers SRL Tulcea în suma de 86.301.940 lei. Aceasta sentinţă a fost dispusă în cadrul procedurii de insolvenţă şi a fost pusă in executare de către instituţia noastra, in urma carora au fost instituite poprirea nr. 741005 / 07.06. 2012 asupra veniturilor rezultate datorate de CJP debitorului urmarit Stănescu Nicolae şi procesul verbal de sechestru înregistrat sub nr. 11756 / 05.06.2012, asupra unui imobil (garaj). Procesul verbal de sechestru a fost instituit in lipsa debitorului, in baza informatiilor si documentelor primite de la Primăria Municipiului Tulcea, fără a se reusi identificarea faptica a bunului sechestrat .
Din informatiile detinute de către organul fiscal a rezultat că debitorul nu mai deţine niciun bun mobil / imobil, iar în cursul anului 2010 (14.10.2010) s-a efectuat partajul voluntar asupra unui bun imobil (apartament deţinut de debitor împreună cu soţia), acţiune în urma căreia bunul a revenit soţiei debitorului .
Prin Sentinţa penală nr. 332 din 05.06.2014, Tribunalul Tulcea a condamnat la o pedeapsă de 4 ani inchisoare pe inculpatul Stănescu Nicolae şi la plata în folosul statului a sumei de 108.992.623 lei ( din care face parte şi suma de 86.301.940 lei la care a fost obligat prin Sentinţa civilă nr. 4274 / 21.10.2011 ). Alte bunuri urmăribile nu au mai fost identificate, la data prezentei încasându-se prin poprire 1/3 din pensia lunară de 245 lei.
* *
*
De asemenea se va înfiinţa, în cadrul A.N.A.F. – aparat central, o direcţie specializată cu structuri teritoriale corespondente care va avea ca atribuţiuni exclusive ducerea la îndeplinire a măsurilor dispuse prin sentinţe definitive de către instanţele de judecată."