De la produse cosmetice și telefoane mobile, până la îmbrăcăminte, o mare parte din vânzările realizate pe site-uri de anunțuri și pe grupurile de rețelele sociale au scăpat până acum de ochii Fiscului.

ANAF: A revenit bișnița de pe timpuri

Până în prezent, 11.000 de persoane fizice au fost notificate de ANAF cu privire la neregulile constatate.

Această acțiune vine într-un context în care discuțiile despre impozitarea veniturilor obținute din comerțul online au devenit tot mai actuale. Autoritățile subliniază însă că nu orice vânzare online presupune o obligație de declarare a veniturilor. ANAF continuă să monitorizeze piața pentru a identifica persoanele care fac tranzacții comerciale semnificative fără a plăti taxe.

Românii trebuie să fie conștienți de faptul că, în anumite condiții, vânzările realizate online pot atrage obligații fiscale.

Obligațiile fiscale nu pot fi sărite

Cosmin Neculiță, inspector șef serviciu antifraudă, a subliniat că limita în ceea ce privește impozitarea veniturilor obținute din comerțul online se află în intenția persoanei care desfășoară această activitate. Potrivit acestuia, în cazul în care o persoană vinde produse din garderoba proprie sau obiecte pe care le mai are prin casă, cum ar fi biciclete, ca parte a unei curățenii de primăvară, nu există nicio problemă, iar ANAF nu va aplica sancțiuni sau nu va emite decizii de impunere, deoarece aceste venituri sunt considerate neimpozabile conform Codului Fiscal. Însă, dacă activitatea devine una repetitivă, iar persoana cumpără produse pentru a le revinde pe platformele online, atunci intenția de a obține venit devine clară, iar venitul obținut va fi impozabil și va necesita declararea acestuia la autoritățile fiscale, a explicat inspectorul.

Cum face ANAF deosebirea bișnițar și om corect

Cosmin Neculiță a explicat că, la începutul activității Direcției, a fost mai dificil să identifice persoanele care efectuează expediții, dar din 2023 a fost implementat un formular specific, respectiv declarația 395.

Aceasta trebuie depusă de firmele de curierat și sintetizează toate expedițiile realizate de orice entitate, fie persoană fizică, fie juridică, care efectuează livrări contra ramburs. În baza acestei declarații, autoritățile pot genera analize de risc și pot verifica numărul de expediții realizate de fiecare persoană, precum și valoarea rambursurilor încasate.

„La momentul începerii activității acestei direcții, ne-a fost un pic mai greu de a identifica persoanele care efectuează expediții, însă din 2023 s-a implementat un formular specific. Este vorba despre declarația 395, pe care o depun firmele de curierat în care sunt sintetizate toate expedițiile realizate de către orice entitate, persoană fizică sau juridică, contra ramburs. În baza acestei declarații putem genera analize de risc și putem verifica fiecare persoană câte expediții a realizat și, de asemenea, cuantumul rambursurilor încasate”, a explicat Neculiță.

Bișnița se vede de la o poștă

Important de amintit este și că platformele declară vânzările făcute, iar inspectorii ANAF se uită și la conturile bancare. Astfel, Cele mai mari sume au fost în industria produselor cosmetice. Peste 60 de milioane de lei, încasate de un grup de societăți și persoane fizice, cu veniturile nedeclarate pe produsele electronice, telefoane mobile, vânzări de aproximativ 45 de milioane de lei fără a fi declarate și, de asemenea, produse textile. ”Putem preciza lenjeria de pat, care este cel mai vândut produs și pentru care s-au încasat rambursuri de între 5 și 15 milioane de către persoane fizice.”

Potrivit inspectorului, „din momentul în care specificăm că avem o mică afacere, deja ne gândim că știam că ar fi trebuit să ne autorizăm în condițiile legii. Asta însemna să ne constituim o formă organizațională PFA, cea mai simplă întreprindere individuală și apoi către o societate comercială. Dacă totuși nu am făcut asta și nu m-am autorizat că am vrut să văd dacă merge, se depune declarația unică, până la 25 mai, pentru veniturile realizate în anul trecut.”