De exemplu, când degetul atinge o flacără, un stimul nervos ajunge la creier, semnalând că ceva nu este în regulă și că frige! După care, creierul trimite un semnal brațului și astfel scoatem imediat degetul din foc.

Așa se spune la manual despre durere și despre utilitatea ei: durerea este soneria de alarmă, care ne asigură că limităm cât mai mult leziunile corporale și evităm pericolul. Dar durerea este mai mult decât atât, potrivit cercetărilor recente. În intestine, durerea de-a lungul unei linii directe provoacă repararea daunelor, precum și protecția împotriva bolilor, fără intervenția creierului.

Rolul major al mucusului

Un grup de cercetare de la Harvard Medical School din SUA a arătat, recent, în revista ”Cell” că anumiți neuroni din peretele intestinal reglează producția de mucus, care este esențial pentru protejarea peretelui intestinal și pentru o floră intestinală sănătoasă. Acel mucus este produs de așa-numitele celule de mucus.

Și pare a fi controlat de nociceptori, neuroni care sunt sensibili la stimulii de durere. Deși sună ciudat că durerea are un efect local atât de direct, pentru cercetători acest lucru nu a fost surprinzător, spune Daping Yang, cercetător chinez la Harvard și autor al acestui studiu.

„Acei neuroni, acei nociceptori, se află în epiteliu, stratul interior al peretelui intestinal și au contact cu alte celule de acolo prin ramurile lor”, a spus acesta, potrivit BrusselTimes.

Nociceptorii produc și proteine care acționează ca substanțe de semnalizare

Nociceptorii nu numai că transmit stimuli către creier, dar produc și proteine ​​acelor ramuri care acționează ca substanțe de semnalizare. Asta se știa deja.

Acum am stabilit ce face una dintre aceste substanțe de semnalizare și cum funcționează exact asta”, a precizat el.

Este pentru prima dată când s-a dovedit controlul producției de mucus

Este pentru prima dată când a fost demonstrat controlul producției de mucus de către celulele nervoase sensibile la durere, spune Yang. Dar nu este singurul buton pe care îl au acele celule nervoase.

Tot în revista ”Cell” a apărut un studiu al unui alt grup de cercetare american –  Cornell Medicine – în care s-a demonstrat că alți nociceptori eliberează o substanță de semnalizare care favorizează creșterea microorganismelor sănătoase în flora intestinală. Funcționarea exactă a acelui semnal nu a fost încă clarificată.

„Acea cercetare o completează pe a noastră”, spune Isaac Chiu, lider de cercetare la Harvard Medical School. „Acești cercetători au arătat că flora intestinală se deteriorează atunci când celulele nervoase sensibile la durere dispar. Am observat asta la șoarecii din studiu, cărora le lipsesc celulele nervoase sensibile la durere”, a explicat el.