UPDATE. Banca Naţională a decis astăzi să reducă dobânda de politică monetară cu încă 0,25 puncte până la 4,25%. Guvernatorul Mugur Isărescu susţine un briefing de presă pentru a explica decizia consiliului BNR de reduce, încă o dată, dobânda de politică monetară.. Mai jos, cele mai importante declaraţii ale guvernatorului BNR, Mugur Isărescu
UPDATE 2: Mugur Isărescu:
– Băncile au redus insuficient dobânzile la credite. Nu au nicio justificare economică.
– Nu au încotro, vor fi nevoite să reducă dobânzile. Facilitatea de depozit a ajuns la 1,25% şi se va reduce şi mai mult
-Este în interesul băncilor comerciale să ieftinească semnificativ creditele în lei
–Ieftinirea împrumuturilor în lei este de natură să sprijine creştere economiei româneşti.
–Modul în care băncile au răspuns semnalelor BNR s-a reflectat cu moderaţie şi întârziat în politicile băncilor comerciale
UPDATE. Banca Naţională continuă seria de decizii în sensul relaxării politicii monetare. Consiliul BNR a decis astăzi reducerea dobânzii-cheie la 4,25%, conform aşteptărilor pieţei. Pe de altă parte, BNR a decis menţinerea rezervelor minime pentru lei la nivelul de 25%.
Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României ar putea decide în şedinţa de luni reducerea ratei rezervelor minime obligatorii pentru lei alături de o scădere a dobânzii cheie cu 25 de puncte de bază până la 4,25%, susţin economiştii ING Bank România. ‘Avem motive să credem că o reducere a ratei rezervelor minime obligatorii pentru lei este de asemenea în cărţi şi ar putea fi decisă la şedinţa de astăzi (luni – n.r.), în vreme ce nu credem că piaţa ia acest lucru în calcul’, se arată într-un raport al băncii.
Economiştii ING susţin că o astfel de mişcare ar întări banca centrală în poziţia de debitor net faţă de sistemul bancar şi ar menţine ratele overnight foarte aproape de nivelul facilităţii de depozit pentru perioada următoare. În opinia economiştilor ING Bank România, acest lucru ar trebui să conducă la scăderi ale ratelor, care să încurajeze continuarea scăderilor în randamentele titlurilor de stat în lei. Un astfel de rezultat ar trebui să susţină indirect leul, întrucât investitorii străini ar putea relua cumpărările nete de obligaţiuni în lei.
‘Date recente indică faptul că investitorii nerezidenţi şi-au redus deţinerile în titluri de stat în lei cu două miliarde lei în iunie faţă de mai şi le-au menţinut constante in iulie (acest lucru se traduce printr-o reducere a deţinerilor de la un maxim de 25% din total în mai la mai puţin de 23% în iulie). Luând în calcul evoluţia pozitivă a titlurilor de stat în lei pe parcursul lunilor august şi septembrie, când randamentele au scăzut pe întreaga curbă de maturităţi, credem că investitorii străini nu şi-au redus deţinerile în aceste instrumente în ultimele două luni, deşi directorul Trezoreriei a spus vineri că deţinerile nerezidenţilor în instrumente emise piaţa locală, denominate în lei sau euro, au scăzut la 22,9% în septembrie, de la 24,5% în iulie (acest lucru ar putea fi explicat prin scădenţele nete de circa 500 milioane euro în ultimele două luni)’, se spune în raportul băncii.