Taxa pe lăcomie, care a fost introdusă de la 1 ianuarie 2019 prin intermediul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, va avea efecte negative pentru românii care au sau vor lua credite de la bănci.
Mai precis, va exista o creştere a costurilor cu creditele, adică o majorare a dobânzilor pe care le au românii de achitat pentru aceste împrumuturi. Apoi, din cauza problemelor financiare pe care le vor avea băncile, vom vorbi şi despre o reducere a opţiunilor de creditare de pe piaţă.
„În evaluarea impactului taxei de către Banca Naţională a României se arată că băncile vor intra pe pierderi semnificative în 2019 şi 2020. Acest lucru va însemna o creştere a dobânzilor la credite pentru populaţie şi firme, precum şi o încetinire a ritmului de creditare. În acelaşi timp, [taxa] va antrena noi presiuni inflaţioniste care vor fi alimentate şi de alte majorări de taxe (în energie, telecom), care, împreună, vor eroda puterea de cumpărare şi vor diminua veniturile populaţiei”, a precizat Alexandra Smedoiu, partener servicii fiscale la Deloitte România.
Taxa pe lăcomie este stabilită în funcţie de ROBOR, dar conceptul ei pleacă de la o premisă eronată, aşa cum ne-a explicat specialista în articolul de aici. Practic, ROBOR este influenţat de mai mulţi factori, inclusiv de deciziile luate de Guvern, astfel că este greu de înţeles cum s-a făcut legătura între profitabilitatea băncilor şi nvelul ROBOR.
ROBOR („Romanian Interbank Offer Rate” – rata dobânzii la depozitele plasate pe piaţa interbancară) sunt dobânzile cu care băncile sunt dispuse să ofere împrumuturi altor bănci. Aceste împrumuturi acoperă nevoile financiare pe termen scurt sau lung ale băncilor, printre care şi acordarea creditelor. În funcţie de ROBOR se stabilesc dobânzile variabile la creditele în lei, scrie Adevarul.ro.
