Trăim un deja-vu. Salariile au crescut, românii cumpără mai mult, importurile s-au dublat faţă de exporturi pentru că cererea internă nu face faţă avansului consumului, iar bugetul statului este în pericol să depăşească, din nou, limitele normale admise de instituţiile europene. Promisiunile de reduceri de taxe, începând cu 1 ianuarie 2017, aduc şi mai multă credibilitate scenariului în care vom suferi iar tăieri dureroase de cheltuieli, respectiv majorări de impozite, în următorii ani, dacă dezechilibrele nu sunt ţinute sub control. „Suntem într-un moment extrem de periculos. Suntem în vârful de unde va începe o coborâre foarte rapidă. Ritmul de creştere economică în România nu e relevant. Pentru că acesta e contracarat de două elemente: principalul motor e consumul, neadecvat ofertei interne. De asemenea, avem o creştere economică paradoxală, în condiţiile în care avem cea mai mică productivitate în folosirea resurselor interne“, a explicat, pentru Capital, profesorul de Economie Mircea Coşea.

Anul 2017 va fi unul dificil şi ar putea aduce majorări de taxe, mai ales când vine vorba de taxele locale. „Codul Fiscal actual permite o ajustare mult mai relaxată în stabilirea taxelor locale. De asemenea, chiar dacă salariile, mai ales la bugetari, sunt mai mari, cheltuielile familiei vor creşte, şi din cauza scumpirii facturilor de utilităţi, a accesului la învăţământ şi sănătate“, a mai explicat Coşea.

Importurile explodează

Oficialii Consiliului Fiscal spun că, în acest an, consumul a crescut cu aproximativ 10%. „Trebuie să ne preocupe în condiţiile în care oferta internă nu ţine pasul, importurile cresc de două ori mai mult ca exporturile iar deficitul comercial este cu 40% mai mare ca anul trecut. Reapar dezechilibrele, trebuie să ne gândim la ce e de făcut. Trebuie să analizăm dacă e cazul aplicării măsurilor fiscale prevăzute pentru 1 ianuarie 2017 (reducerea TVA la 19% şi reducerea accizelor). Nu cred că îşi mai au locul. Când consumul creşte atât de rapid şi reapar dezechilibre, nu trebuie stimulat. În al doilea trimestru, când am avut o creştere economică de peste 5%, a existat o revigorare a investiţiilor, dar nu e mulțumitoare. Mai ales în condiţiile în care, dacă ne uităm la nivelul investiţiilor din momentul pre-criză, suntem mult sub acest nivel. La consum, în schimb, l-am depăşit“, a declarat Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.

Potrivit acestuia, prognoza de creştere economică pentru acest an va fi reevaluată în sus. „Vedem o creştere economică anuală de peste 5% în 2016. Asta înseamnă că şi în al treilea trimestru dar şi în ultimul trimestru vom vedea un avans al economiei de peste cinci puncte procentuale. Problema e că nu e sustenabilă, că se bazează pe consum şi nu sunt foarte multe investiţii, mai ales investiţii în zona productivă“, a mai spus Ionuţ Dumitru.

Potrivit acestuia, România repetă scenariul crizei, „care ne va costa mult. Aceste derapaje bugetare vor trebui corectate prin reduceri de costuri sau creşteri de taxe. Anul viitor, deficitul bugetar va fi de 3,4%, potrivit estimărilor Comisiei Europene“, a conchis preşedintele Consiliului Fiscal.

Investiţii slabe

În opinia lui Bogdan Glăvan, profesor de Economie, consumul a crescut foarte rapid în România, ceea ce a stimulat companiile care lucrează în sectoarele aproape de consumatorul final, însă investiţiile sunt reduse, „ceea ce mă face să spun că dinamica reală a economiei României este mai slabă decât o arată creşterea PIB“.

Potrivit acestuia, imediat ce creşterea salariilor prin măsuri administrative se va opri şi imediat ce politica monetară se va înăspri, consumul îşi va schimba simţitor dinamica. „Altfel spus, creşterea economică actuală este parţial nesustenabilă, deoarece vine din creşterea cheltuielilor publice, în special a salariilor bugetarilor, fenomen acompaniat de creşterea rapidă a masei monetare (cu 27% în ultimul an). Spre deosebire de anii de boom 2004-2008, această creștere a masei monetare nu s-a dus, însă, în investiţii, nu avem o expansiune a creditului, ci doar a salariilor şi a consumului“, a explicat Glăvan.

Adrian Benţa, consultant fiscal, consideră că acest avans economic este, de fapt, o îndatorare suplimentară, pentru că majorează consumul produselor importate din alte state. „Statistic, estimez o creştere anuală de 6-7% generată de un consum nesănătos pe datorie, stimulat de reducerea TVA şi creşteri de salarii din sistemul public“, a mai spus Benţa. „Evident, perioada de lapte şi miere din buget se termină rapid, primele 6 luni din anul 2016 s-au încheiat cu deficit bugetar. Tendinţa este de accentuare şi cu greu vom reuși să menţinem ţinta de deficit bugetar de maxim 3%, aşa cum permit directivele comunitare. Deficitul balanței comerciale, la sfârșitul lunii iunie, a fost 4,47 miliarde euro, iarăși cu o tendința negativă de majorare a datoriilor. Cel mai grav mi se pare faptul că gândim haotic: importăm slănină și exportăm banane!“, a avertizat Adrian Benţa.

Totodată, analistul Dragoş Cabat, în cadrul emisiunii Capital TV a subliniat că dezechilibrele economiei sunt tot mai accentuate. „E mult mai bine să ai creștere în loc să ai scădere, dar pe de altă parte se accentuează riscul unor dezechilibre macroeconomice. Crescând foarte repede consumul, este foarte posibil ca în perioada următoare să crească importurile. De asemenea, politica fiscală nu se poate schimba pe termen scurt“, a declarat analistul economic Dragoș Cabat.
Experții ridică un semnal de alarmă real: Pentru cetățeanul de rând, scadenţa vine în anul 2017, după alegeri. Principalele efecte vor fi creşterea taxelor, în special cele locale, şi scumpirea utilităţilor. De asemenea, preţul medicamentelor va creşte. Astfel, viitorul guvern va avea o misiune destul de grea în a gestiona dezechilibrele economiei, în ciuda creşterii economice spectaculoase.