Economia românească a crescut cu un procentaj uimitor de 1,9% în trimestrul trei din 2014, iar datele din cele două trimestre anterioare au fost revizuite semnificativ în sus (+0,5% de la -0,1%, în Trim. 1, și -0,3%, de la -0,9%, în Trim 2). Deci, nu se mai poate vorbi de recesiune tehnică, constată Cătălina Molnar, economist-șef UniCredit Ţiriac Bank. Datele pentru trimestrele 1 și 2 anunțate de INS sunt acum mai mult în linie cu estimările băncii de la începutul anului. Înainte de anunțarea datelor pe Trimestrul 2, UniCredit Țiriac Bank estima creșterea PIB pentru întregul an 2012 la 2,7%, foarte aproape de creșterea actuală pe primele 9 luni, comparativ cu perioada similară din anul anterior, de 2,8%. După datele pe Trimestrul 2, deși datele anunțate cu frecvență lunară nu explicau evoluția proastă a PIB, analiștii instituției au decis să revizuiască creșterea pe întregul an la 2%.
Institutul Național de Statistică justifică revizuirile importante prin schimbarea metodologiei (ESA2010) și includerea unor observări noi. “Cum nu există modificări în ratele anuale de creștere pentru toate trimestrele din 2013, pe serii brute (față de anunțurile anterioare), credem că aplicarea metodologiei ESA2010 nu este principalul factor al revizuirilor. Pare că explicațiile țin de felul în care seria e ajustată sezonier. Având o serie atât de volatilă ca agricultura și, posibil, o distribuție inegală în modul în care volumele sunt înregistrate în conturile naționale între trimestre în ani diferiți ar putea distorsiona ajustările. Mai precis, vedem rate impresionante de creștere trimestrială pentru agricultură în Trim.1 și Trim 2 din 2013, urmate de rate mai mici de creștere în a doua jumătate din 2013. Pentru 2014, însă, vedem rate mult mai mici, negative, de creștere în primul semestru, care ar implica rate mai mari de creștere în a doua jumătate a anului pentru a obține la sfârșit colume de recoltă comparabile în 2014 față de 2013”, spune Molnar.
Economistul șef al UniCredit arată că s-ar fi așteptat să vadă o creștere trimestrială pozitivă în Trim. 3 2014, dar datele anunțate s-au dovedit a fi mai mult decât duble. “Creșterea pentru Trim.3, așa cum o văzusem noi, era generată de: (i) agricultură (pentru motivele menționate mai sus, (ii) IT și servicii imobiliare (semnale pozitive de la jucătorii din piață) și, posibil, (iii) construcții (observând datele lunare am văzut o revenire puternică, în special în septembrie pentru lucrări de inginerie civilă – în contradicție cu execuția bugetară, există posibilitatea de a vedea investiții publice înregistrate în conturile naționale pe măsură ce se realizează, dar plătite mai târziu). De asemenea, impulsul dat de activitatea de creditare părea pozitivă pentru 2014, pe ansamblu, deoarece creditele noi au avansat semnificativ în primele 9 luni din 2014 (potrivit prezentării făcute de BNR despre Raportul pe Inflație). Acest semn pozitiv a fost ascuns sub procesul de curățare a portofoliilor bancare de credite neperformante (efect contabil), care a generat un declin în stocul de credite”, precizează Molnar.
Pentru Trimestrul 4 din 2014, se așteaptă să avem, de asemenea, o creștere pozitivă, generată de cheltuieli guvernamentale mai mari și de agricultură. În opinia sa, e greu de anticipat o deviație semnificativă de la actuala rată de creștere a PIB pe primele 9 luni, de 2,8%, cu excepția cazului în care mai apar și alte surprize statistice.