”Estimăm un avans de 2,9% pentru produsul intern brut de anul acesta – o repetare a unei performanţe foarte bună dacă o privim atât în lumina ultimilor ani cât şi în poza curenta din regiune. Suplimentar, avansul economic de anul aceasta are o structură mult mai sănătoasă, anul acesta creştere economică nu a fost determinată exclusiv de cererea externă, structură ce dă încredere că revenirea economică ar trebui să continue într-un ritm susţinut”, a declarat economistul-şef al ING Bank România, Vlad Muscalu, potrivit Agerpres. Economiştii UniCredit au o estimare de creştere economică de 2,7% şi susţin că acesta are un caracter mai generalizat faţă de cea din 2013.

”Dacă în 2013 creşterea economica de 3,5% a fost concentrată pe exporturi şi autoconsum (generat de producţia agricolă record), creşterea economică din 2014 a avut un caracter mai generalizat. Şi aceasta afirmaţie este susţinută de revenirea semnificativa a consumului privat, concomitent cu menţinerea contribuţiei pozitive a exporturilor nete (cu toate că în scădere semnificativă). Anul agricol a fost similar anului 2013, însă în termeni de creştere, contribuţia acestui sector a devenit aproximativ zero (faţă de peste un punct procentual în 2013). Însă cel mai dureros aspect rămâne evoluţia investiţiilor, care au scăzut pentru al doilea an consecutiv şi chiar mai mult în 2014 (la reducerea investiţiilor publice s-a alăturat şi o deteriorare a investiţiilor private). Creşterea economica este estimata la un nivel de 2,7% pentru 2014”, a afirmat Cătălina Molnar, economist-şef, al UniCredit Ţiriac Bank, potrivit aceleiași surse.

În ceea ce priveşte măsurile fiscale luate de autorităţi şi impactul acestora în economie, Vlad Muscalu susţine că înrăutăţirea vizibilă a dinamicii investiţiilor din debutul anului sugerează că accizele în creştere şi taxele noi au avut un impact sensibil asupra activităţii economice.

”Totuşi, este greu de spus în ce măsură încă mai au efect şi modificările mai vechi a sistemului certificatelor verzi. În afară de modificările taxelor, cred că amânarea, neîndeplinirea cheltuielilor publice asumate este poate un factor negativ chiar mai pronunţat”, a mai spus Vlad Muscalu. De asemenea, Cătălina Molnar consideră că încetinirea reformelor şi execuţia bugetară dezechilibrata au generat un impuls fiscal negativ asupra creşterii economice în 2014, potrivit Agerpres.

”Mai mult, instabilitatea cadrului fiscal şi implementarea ad-hoc a unor taxe au destabilizat mediul de afaceri. Şi poate că aşa se şi justifică scăderea investiţiilor private (pe lângă efectul de bază nefavorabil generat de instalarea unor capacităţi noi de producţie în 2013 – anul de comparaţie)”, a adăugat Molnar. La începutul lunii octombrie, Fondul Monetar Internaţional a revizuit în creştere la 2,4% estimările referitoare la avansul Produsului Intern Brut al României în acest an, potrivit raportului World Economic Outlook. În raportul publicat în primăvara acestui an, FMI estima o creştere de 2,2% pentru economia românească.

De asemenea, Comisia Europeană a revizuit în scădere previziunile privind avansul economic al României în 2014 şi 2015, estimat la 2% şi respectiv 2,4%, faţă de 2,5% în 2014 şi 2,6% în 2015, cum prognozase în mai Executivul comunitar, cu prilejul previziunilor de primăvară. Autorităţile de la Bucureşti se aşteaptă la o creştere economică de 2,8% în acest an chiar dacă avansul PIB estimat la elaborarea bugetului pe 2014 este de 2,2%. În 2013, economia românească a avansat cu 3,5%, una dintre cele mai ridicate rate de creştere din Europa.