‘Dobânda de politică monetară ar putea fi redusă în continuare până la 4% în luna decembrie 2013. Estimarea celor mai mulţi analişti pentru decembrie 2014 plasează dobânda de politică monetară la nivelul de 4%, dar există participanţi la sondaj care văd posibilă o scădere a dobânzii la 3,75%. Rezervele minime obligatorii pentru pasivele în lei ar putea fi menţinute la nivelul de 15% până la finalul anului 2013. În anul 2014 rezervele minime obligatorii pentru pasivele în lei ar putea fi diminuate până la 12%. Rezervele minime obligatorii pentru pasivele în valută ar putea fi menţinute la nivelul de 20% până la finalul anului 2013’, se arată în document.

Potrivit acestuia, la finalul anului 2014 rezervele minime obligatorii pentru pasivele în valută s-ar putea plasa tot la nivelul de 20% conform estimării celor mai mulţi analişti, cu toate că există un număr de participanţi la sondaj care văd posibilă o diminuare la 15%.

Printre analiştii care sunt de părere că BNR va decide scăderea dobânzii cheie în şedinţa din 30 septembrie se află şi Dorina Cobîscan, membru AAFBR şi analist BCR.

‘Banca Naţională a României ar putea continua ciclul de relaxare a politicii monetare prin reducerea dobânzii cheie la nivelul de 4,25% în cadrul şedinţei de politică monetară din luna septembrie pe fondul scăderii presiunilor inflaţioniste şi al persistenţei unei cereri interne slabe, în timp ce rezervele minime obligatorii pentru lei şi valută ar putea rămâne nemodificate la 15% şi respectiv 20%. Diminuarea dobânzii de politică monetară ar putea duce la scăderea dobânzilor la creditele în lei ceea ce în final va avea un efect favorabil şi asupra consumului privat’, a spus Cobîscan.

Analistul financiar Tiberiu Voicu consideră că există premisele unei noi reduceri a dobânzii de politică monetară a BNR, deoarece precedentele modificări în sensul scăderii şi-au dovedit într-o oarecare măsură eficacitatea, concretizîndu-se printr-o firavă creştere a volumului de credite acordate ca urmare a scăderii indicelui ROBOR.

‘Cel puţin în acest moment, o relaxare a creditării nu va crea, în principiu, un pericol inflaţionist, riscul creşterii ratei inflaţiei fiind generat îndeosebi de preţurile reglementate’, a precizat Voicu.

De asemenea, Rozalia Pal, vicepreşedinte AAFBR, economist şef Garanti Bank, crede că inflaţia se va situa anul acesta în targetul stabilit de Banca Naţională, permiţând o relaxare în continuare a politicii monetare.

‘Ca urmare, finanţarea în lei devine mai ieftină, ceea ce este crucial pentru relansarea creditării. În ceea ce priveşte rata rezervelor minime obligatorii, aşteptăm menţinerea nivelelor atât în lei cât şi în valută. Sistemul bancar beneficiază în prezent de o lichiditate bună cu dobânzile interbancare chiar sub dobânda cheie, iar eliberarea de lichidităţi noi din rezerve, prin tăierea ratei, va începe probabil la primele semne de revigorare a creditării’, a explicat Pal.

Florentina Cozmâncă, membru AAFBR, senior economist RBS România, nu exclude o reducere mai accentuată (de 50 de puncte de bază) în contextul în care considerăm că rata anuală a inflaţiei a decelerat puternic în luna septembrie (sub nivelul de 2%) ‘şi anticipăm că se va menţine sub nivelul 2,5% până la jumătatea anului viitor şi ulterior va rămâne în intervalul ţintit de banca centrală, în timp ce deficitul de cerere rămâne semnificativ’.

Potrivit AAFBR, acestea reprezintă opiniile personale ale unor membri ai Asociaţiei care au participat la sondajul de opinie pe luna în curs şi nu reprezintă punctul de vedere oficial al instituţiilor la care persoanele respective lucrează sau cu care persoanele
respective sunt asociate.

AAFBR este o asociaţie profesională fără scop lucrativ, înfiinţată în luna ianuarie 2008 şi care reuneşte în rândurile sale aproximativ 60 de analişti din sectorul bancar, fonduri de pensii, societăţi de administrare a investiţiilor, societăţi de asigurări şi din piaţa de capital.AGERPRES