Analiştii consultaţi de revista Capital împărtăşesc opinia conform căreia recesiunea economică din România se va încheia cel mai târziu în primul trimestru al lui 2010.
Cu ceva noroc, criza ar putea înceta până la finele acestui an. Dacă nu, scăderea PIB se va opri în primele trei luni din 2010. Statistic, anul viitor, lucrurile vor arăta cu siguranţă mai bine decât în 2009, cei mai optimişti experţi vorbind de o creştere economică de 1,6-1,7%. În realitate, problemele create de recesiune nu vor dispărea în niciun caz peste noapte.
Astfel, aparent paradoxal, rata şomajului ar putea să mai crească încă mai multe trimestre la rând, în ciuda revenirii pe plus a PIB. Iar nivelul de trai va reîncepe să crească şi el cu o întârziere de circa un an faţă de momentul în care economia va ieşi din picaj. Nu în ultimul rând, chiar şi în cele mai optimiste scenarii, la sfârşitul lui 2010 vom avea un PIB cel mult egal cu cel înregistrat în decembrie 2007.
Foarte importante pentru evoluţia economiei vor fi politicile guvernamentale. Cum, deocamdată, nu se ştie nici măcar ce cabinet va conduce România în 2010, e greu de spus cum vor arăta tacticile şi strategiile autorităţilor în anul care vine. Vor creşte, vor rămâne la fel sau vor scădea principalele taxe şi impozite? Se va pune accentul pe investiţii sau, din contra, pe ajutoare sociale? Va continua reducerea cheltuielilor de personal? Răspunsurile la toate aceste întrebări ar putea limpezi o imagine economică deocamdată destul de neclară.
Scăderea PIB se opreşte cel mai târziu în primul trimestru al anului viitor, dar modul în care ne vom reveni ţine de evoluţia economiilor vestice şi de politicile Guvernului de la Bucureşti.
Acum un an, majoritatea analiştilor vedeau, pentru 2009, o creştere economică de câteva procente în România. Câteva luni mai târziu, semnul plus dispăruse din toate prognozele, ajungându-se ca marea majoritate a predicţiilor să vorbească de scăderi ale PIB de şapte până spre nouă procente. Pe măsură ce s-a văzut că lucrurile nu au stat chiar atât de rău precum se aşteptau experţii, mai toate estimările s-au atenuat, în toamnă, cu jumătate sau chiar cu un punct procentual.
Ultimele trei luni ale acestui an vor reprezenta, destul de probabil, al cincilea trimestru consecutiv de scădere economică. Însă, spun analiştii, sunt foarte mari şansele să fie ultimul din această serie nefastă. „Dacă nu ultimul trimestru al lui 2009, primul din 2010 va fi pe plus. Şi, cel puţin din punct de vedere statistic, economia va arăta mai bine în 2010, an pe care îl vom termina pe plus“, spune dr. Lucian Anghel, economistul-şef al Băncii Comerciale Române.
Şi ministrul economiei, Adriean Videanu, este optimist: „Rezultatele pe octombrie demonstrează că s-a pus capăt căderii economice în România, şi perspectivele pe noiembrie şi decembrie sunt de creştere“, a spus el la sfârşitul săptămânii trecute.
„Ne aşteptăm la o creştere economică zero în trimestrul patru. Cu toate acestea, ultimele date sugerează că şansele pentru o evoluţie pozitivă în ultimul trimestru faţă de cel anterior au crescut, chiar dacă avansul anual va rămâne în teritoriu negativ până la jumătatea lui 2010“, a precizat şi economistul-şef al Raiffeisen Bank, Ionuţ Dumitru.
Politicile fiscale, cheia de boltă
Evoluţia pozitivă depinde, însă, de o serie de factori. „În primul rând, este importantă conjunctura globală şi europeană, respectiv dacă redresarea economică va avea momentum, şi astfel cererea din UE se va menţine pe un trend ascendent“, spune Laurian Lungu, managing partner al MacroAnalitica, „ştiut fiind că marea majoritate a exporturilor româneşti se îndreaptă spre statele membre ale Uniunii Europene“. „Nu în ultimul rând, trebuie să existe voinţă politică pentru implementarea măsurilor de consolidare fiscală. Este importantă susţinerea transparentă a măsurilor politicii fiscale pe un orizont de timp mediu de trei ani, în care deficitul bugetar să fie redus gradual către trei procente din PIB“, explică Lungu.
În măsura în care ţinta de deficit bugetar de 5,9% din PIB nu va fi atinsă în 2010 prin măsuri de austeritate bugetară, majorarea taxelor va deveni un pericol iminent. În perioada de recesiune, creşterea TVA sau a cotei unice va pune o presiune suplimentară şi va încetini recuperarea economică.
Locomotiva UE vs „prin noi înşine“
Rozalia Pal, economistul-şef al Unicredit Țiriac Bank, crede, la rândul ei, că politica fiscală ar putea afecta prognozele privind principalii indicatori economici. „Rata inflaţiei va continua trendul descrescător şi în 2010, în condiţiile în care nu mai există exces de cerere, deşi şocuri inflaţioniste pot să apară din volatilitatea cursului leu-euro şi din evoluţia preţului petrolului pe piaţa internaţională. De asemenea, o posibilă creştere a TVA în 2010 va rezulta într-o creştere imediată a preţurilor de consum, existând astfel riscul ca inflaţia să se situeze, la sfârşitul anului, peste aşteptările actuale“, arată aceasta.
Sunt voci care consideră, însă, că ar trebui să ne bazăm mai mult pe forţele proprii. Andreea Vass, consilier al primului-ministru, a declarat recent că prognozele arată o scădere de 12,2% a comerţului global în 2009. „Asta înseamnă că nici în 2010 schimburile comerciale nu vor avea şanse de revenire semnificative. Asta înseamnă că modelul nostru de a ne baza revenirea economică pe export nu va sta în picioare, va trebui să ne bazăm pe surse prioritar interne şi alte mijloace pentru creşterea economică“, a explicat ea.
Problema este, în opinia lui Lucian Anghel, gradul ridicat de incertitudine în ceea ce priveşte politicile publice în 2010. „Cât va fi TVA anul viitor? Se va investi sau nu în infrastructură? Vom reuşi să reducem cheltuielile de personal şi cele legate de prestaţiile sociale? Iar întrebările pot continua“, arată el.
Viitorul guvern, sarcină dificilă
Într-adevăr, rolul politicilor guvernamentale în reluarea creşterii economice în România, anul viitor, este decisiv. Evoluţia PIB va fi influenţată pozitiv de clasa politică în măsura în care guvernul care se va instala la Palatul Victoria în decembrie va lua măsurile fiscale şi bugetare care au tot fost amânate în 2009. Tăierea cheltuielilor cu salariile, bunurile şi serviciile publice, îngheţarea pensiilor, reglementarea sistemului public de pensii şi a celui de salarizare, prevăzute şi în acordul cu FMI, vor contribui la diminuarea deficitului bugetar şi, în consecinţă, la scăderea îndatorării statului. Implicit, Guvernul nu va mai acapara banii existenţi pe piaţa internă prin împrumuturi la dobânzi avantajoase pentru bănci şi va lăsa companiilor private posibilitatea de a accesa mai multe credite.
În vreme ce sectorul privat s-a adaptat situaţiei de criză, reducând cheltuielile şi făcând concedieri, cel de stat a rămas în aceiaşi parametri ca în 2008. Mediul privat a dovedit că s-a maturizat şi că este capabil să reacţioneze şocurilor din pieţele financiare internaţionale, în timp ce gâlceava politică din perioada campaniei electorale a blocat adoptarea reformelor agreate cu FMI şi a dus la amânarea tranşelor de împrumut stabilite pentru decembrie.
Criza ne face să pierdem trei ani
Cu sau fără ajutorul politicienilor, sunt şanse mici ca economia să nu revină pe plus anul viitor. Nu la fel de bune sunt veştile despre nivelul de trai. „Există o oarecare inerţie în această privinţă şi revenirea o vom simţi ceva mai târziu, la sfârşitul lui 2010 sau începutul lui 2011. Acelaşi lucru este valabil şi pentru rata şomajului, care va reacţiona la reluarea creşterii economice cu circa un an întârziere“, afirmă Lucian Anghel.
Ştirile bune se estompează şi când facem nişte calcule simple: dacă economia României va scădea faţă de 2008 cu şase – opt procente şi va creşte în 2010, faţă de 2009, cu circa 1%, înseamnă că, la sfârşitul anului viitor, PIB-ul nostru se va situa uşor sub nivelul din decembrie 2007. Cu alte cuvinte, deşi a durat doar 12 luni, criza economică ne-a aruncat cu trei ani în urmă.
Rezultatele pe octombrie demonstrează că s-a pus capăt căderii economice, iar perspectivele pe noiembrie şi decembrie sunt de creştere.
Adriean Videanu, ministrul economiei
Creşterea TVA ar aduce majorarea imediată a preţurilor de consum şi o rată a inflaţiei peste aşteptări.
Rozalia Pal, economist-şef Unicredit Țiriac Bank
Cum s-au schimbat prognozele pentru 2009 ?
Prognozele privind creşterea economică din 2009 s-au modificat radical în ultimul an. Dacă în octombrie 2008 nicio instituţie financiară nu prevedea o scădere a PIB, ci dimpotrivă, creşteri de câteva procente – cea a Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP) fiind cea mai optimistă, +6% – , în vara acestui an, estimările indicau o scădere abruptă a PIB, de până la -8,5%. Evaluările privind evoluţia economiei româneşti au fost revizuite de câteva ori pe parcursul acestui an, fiind de fiecare dată tot mai pesimiste.
După anunţul Insitutului Naţional de Statistică (INS), de la începutul lui noiembrie, privind o ameliorare a scăderii PIB în al treilea trimestru, respectiv -0,7%, analiştii economici au făcut primele îmbunătăţiri timide ale cifrelor pentru acest an. Scăderea anuală ar urma să fie între -7% şi -8%, iar anul viitor este aşteptată o uşoară creştere.
