Întărirea accentuată a monedei naţionale consemnată în primele şedinţe de tranzacţionare ale anului în curs a dat naştere la diverse speculaţii cu privire la cauze şi a născut o întrebare esenţială: care va fi evoluţia leului în 2010?
Rezolvarea crizei politice şi dezbaterea în comisiile parlamentare a proiectului Legii bugetului de stat, plus „ocheadele” din partea FMI au transmis în piaţă semnalul că România nu este, totuşi, pe ducă, în ciuda situaţiei economice ale cărei efecte se fac şi se vor mai face simţite multe luni de acum încolo. Aceasta este interpretarea generală a specialiştilor consultaţi de capital.ro cu privire la cauzele care au influenţat evoluţia monedei naţionale. În plus, în mod aproape surprinzător, analiştii susţin că leul este subevaluat şi că potenţialul său de creştere este destul de mare.
Ionuţ Dumitru, Raffeisen Bank: „Apreciere uşoară şi constantă pe tot parcursul anului”
Criza are inclusiv efecte benefice asupra unora dintre indicatorii economici fundamentali, lasă să se înţeleagă unii analişti economici chestionaţi de capital.ro. Astfel, constrângerile impuse de FMI, concretizate în bugetul de stat, cum ar fi îngheţarea pensiilor şi perspectiva unei uşoare scăderi a câştigurilor salariale vor determina o reducere a defictului bugetar. În plus, încă timida creştere a producţiei industriale, care cu certitudine nu va fi urmată de o creştere a salariilor, va determina o evoluţie a productivităţii muncii. Ca urmare, o întărire a leului este de aşteptat, fără ca acest lucru să afecteze exporturile, susţine economistul-şef al Raiffeisen Bank, Ionuţ Dumitru.
„Nu este nicio tragedie dacă leul se va aprecia în contextul în care productivitatea muncii va creşte. Leul are potenţial de creştere, fiind uşor subevaluat. Eu văd valoarea de echilibru sub 4 (lei pe euro – n.r.), undeva pe la 3,8 – 3,9”, a declarat pentru capital.ro Ionuţ Dumitru.
Echilibrul poate fi rupt în orice moment de apariţia unei noi crize politice sau de derapaje din punct de vedere macroeconomic. „Cred că odată rezolvată criza politică, problema leului nu mai există. Din punctul de vedere al fundamentelor economice, perspectivele sunt bune: productivitatea tinde să crească, salariile se ajustează, indicatorii de vulnerabilitate externă s-au îmbunătăţit. Dacă rezolvăm şi deficitul bugetar, chiar că nu mai avem nicio problemă din punct de vedere macroeconomic”, a detaliat Ionuţ Dumitru condiţiile în care leul îşi poate menţine stabilitatea, având chiar o uşoară tendinţă de apreciere.
Nicolae Chidesciuc, ING: „Există o percepţie mai bună a investitorilor faţă de România”
Potenţialul de creştere al leului este recunoscut şi de către analiştii ING, în ciuda estimărilor de anul trecut care dădeau un curs de 4,5-4,7. La acest lucru contribuie şi o percepţie mai bună a străinilor faţă de România, susţine economistul-şef al ING, Nicolae Chidesciuc. Pe de altă parte, oficialul ING afirmă că nu există nicio analiză şi niciun model care să spună cu certitudine care ar fi nivelul de echilibru al leului.
„Se pot face diferite analize şi se poate ajunge la concluzii diferite. Avem şi noi analizele noastre şi pot spune că, pe termen lung, leul este subevaluat. Noi estimăm un nivel de echilibru de 3,6 – 3,8 lei/euro, dar care poate fi atins într-un interval de timp între 5 şi 10 ani”, a dezvăluit pentru capital.ro Nicolae Chidesciuc.
În ceea ce priveşte evoluţia pe termen scurt a leului, economistul-şef al ING afirmă că pot exista fluctuaţii şi în jos, şi în sus: „Supradeprecierile tind, totuşi, să fie mai mari decât supraaprecierile”.
Fluctuaţiile cursului de schimb sunt determinate şi de faptul că economia românească nu şi-a rezolvat dezechilibrele, astfel că cifrele sunt supuse revizuirilor. „Aprecierea leului e de dorit, dar o întărire sub nivelul de 4 poate dăuna în contextul în care sunt discuţii cu privire la deficitul bugetar, iar inflaţia este încă mare. Eu văd pentru prima jumătate a anului un curs leu/euro între 4,1-4,3, poate puţin peste 4,3, cu o uşoară apreciere în primele 3 luni şi o corecţie în cel de al doilea trimestru”, a mai spus Nicolae Chidesciuc.
Bogdan Baltazar: „Leul este încă subevaluat. Nivelul real este 4,1-4,15”
Analistul financiar Bogdan Baltazar susţine, de asemenea, că leul este încă subevaluat, astfel că o continuare a trendului de întârire este de aşteptat. O altă cauză a creşterii leului o reprezintă sentimentul de încredere în rândul investitorilor, determinat de instalarea unui nou guvern şi de probabilitatea foarte mare ca bugetul să fie adoptat în următoarele două săptămâni.
„Eu o spun de mai multă vreme: leul este subevaluat. O predicţie pe o perioadă mai mare de 6 luni este greu de făcut. Este greu şi pe 6 luni, dar totuşi posibilă. Din analizele mele, nivelul real al leului este undeva în palierul 4,1-4,15 lei/euro, evident cu fluctuaţiile inevitabile”, a declarat pentru capital.ro Bogdan Baltazar.
De evoluţia cursului leului depind mai multe lucruri, susţine Baltazar, fiind interesaţi în mod direct cei care au rate în valută. De asemenea, „un leu prea apreciat este rău pentru exportatori, iar un leu slab este o foarte mare povară pentru debitori”, afirmă analistul financiar.
Adrian Vasilescu, BNR: „Cursul nu va rămâne pe loc, dar tendinţa este de stabilitate”
„Evoluţiile necontrolate” ale cursului de schimb nu fac bine, astfel că Banca Centrală face tot posibilul să ţină lucrurile sub control, deşi susţine că obiectivul său nu este cursul de schimb.
„Banca Naţională nu are o ţintă de curs, ci doar de inflaţie. Ceea ce ne interesează pe noi pe piaţa valutară este doar stabilitatea acesteia deoarece fluctuaţiile prea mari pot produce o destabilizarea financiară. Stabilitatea pieţei valutare este un obiectiv”, a declarat pentru capital.ro consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu.
Explicaţia oficialului Băncii Naţionale cu privire la întărirea leului din primele zile din 2010 este diferită de aceea a anliştilor economici – majoritatea reprezentanţi ai băncilor comerciale.
„Am văzut unele comentarii despre care cred că nu sunt prea documentate. Explicaţia pentru ceea ce s-a întâmplat cu leul este următoarea: foarte multe bănci au venit cu poziţii valutare lungi deschise anul trecut, în speranţa că leul se va deprecia până la nivelul prevăzut de unii analişti, dintre care o parte erau chiar ai lor, şi astfel vor înregistra profituri la un curs care nu s-a mai concretizat. Ca urmare, unii au intrat în panică şi şi-au închis poziţiile, astfel că leul s-a întărit”, a explicat oficialul BNR motivele creşterii monedei naţionale.
În ceea ce priveşte evoluţia leului în 2010, Adrian Vasilescu s-a abţinut de la estimări „în cifre”, atitudine care defineşte politica oficială a Băncii Centrale, pentru a nu influenţa piaţa, dar a aceptat să facă o apreciere generală.
„Ceea ce pot să spun este sigur cursul nu va rămâne pe loc. Zig-zagul de anul trecut se va produce şi anul acesta, caracteristica principală fiind totuşi tendinţa de stabilitate. Nu se anunţă şocuri nici în sus, nici în jos”, a conchis Adrian Vasilescu.
