Institutul Național de Statistică a anunțat miercuri o scădere în privința ratei anuale a inflației pentru luna aprilie, care a coborât la 2,7%, în comparație cu 3%, cât arătau datele pentru luna precedentă.

Scăderea inflației a survenit în condițiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,72%, serviciile cu 3,06%, iar mărfurile nealimentare cu 0,53%. Totuși, este un fenomen normal, raportat la starea economiei în timpul închiderii care a fost dictată de pandemia COVID-19, a declarat analistul economic Iancu Guda, în exclusivitate pentru Capital.

Minim record pentru prețul la combustibili

”Coșul de consum nu acoperă doar produsele alimentare și cred că nu toate produsele alimentare au crescut în același timp.

Pe de altă parte, avem și o perioadă în care consumul a scăzut semnificativ, iar prețul la combustibil atinge minime record, nemaiîntâlnite poate în ultima jumătate de secol (pentru contractele futures cu livrare pe luna curentă aveam acum câteva săptămâni cotații cu valori negative).

Combustibilul contează enorm în costul de producție al majorității produselor și serviciilor livrate – implicit avem o reducere a presiunilor pe costuri din această perspectivă.

Apoi, avem o perioadă în care companiile au baneficiat de sprijin din partea statului în ceea ce privește suportarea costurilor salariale – foarte importante în cheltuielile firmelor, practic fondul de salariu reprezintă 15% cifra de afaceri”, a explicat Iancu Guda, în exclusivitate pentru Capital.

Costuri subvenționate de stat

”Iar fondul de salariu a fost subvenționat în proporție de 75%, acolo unde a fost nevoie, deci a fost generată implicit o altă reducere semnificativă de costuri.

În contextul reducerii consumului, majoritatea variabilelor ne prezintă un tablou propice pentru temperarea prețurilor.

Avem două direcții fundamentale: scăderea de cerere, în condițiile în care oferta nu a fost la fel de elastică, fiind mai degrabă închisă cu lacătul pe anumite sectoare, dar capacitatea de ofertă există – nu este o distrugere de active, capital sau echipamente, ca în cazul unui război.

Al doilea fundament care susține cifrele publicate de INS se referă la reducerea presiunilor pe cheltuieli, în contextul diminuării prețurilor la combustibil și al subvenționării salariilor care au fost în stare de urgență, conform certificatelor obținute”, a precizat analistul economic.

Panica și îmbulzeala în supermarketuri au trecut

”Singura variabilă, care ar duce, pe alocuri, la scumpirea anumitor produse, este efectul de închidere a societății, a populației, în contextul măsurilor de distanțare socială (mai corect spus, distanțare fizică), din cauza pandemiei de COVID-19.

S-a creat astfel o panică referitoare la disponibilitatea unor stocuri de produse alimentare și, într-adevăr, au fost perioadă în care consumul, în special de astfel de produse, a crescut.

Dar asta s-a întâmplat mai degrabă la începutul stării de urgență, pentru că ulterior, conform celor relatate și de marii retaileri -hypermarketuri, supermarketuri- și brandurile media, nu se mai observă aceeași îmbulzeală și panică din partea consumatorilor.

Pe cale de consecință, nu putem spune că situația unei țări este determinată decisiv de cozile panicate, temporare, care vizau constituirea unor stocuri, pe fond de pandemie”, arată Iancu Guda.

Care este marele pericol

”Cărțile de economie nu vorbesc despre asta, ci despre raportul dintre cerere și ofertă, iar cererea a scăzut, ceea ce alimentează scăderea presiunilor inflaționiste.

Inflația ar fi putut fi cauzată de creșterea costurile companiilor, dar nu s-a întâmplat acest lucru, în condițiile în care costurile companiilor fie au scăzut, fie au fost subvenționate de stat.

Căderea consumului, cuplată cu deflație și recesiune ar fi o stagflație foarte periculoasă, pentru o depresiune, nu o recesiune, care s-ar prelungi peste un an și ar fi foarte grav pentru economie.

Dar nu este cazul, momentan vorbim de o temperare a inflației, cuplată cu recesiunea, în niciun caz despre deflație”, a precizat în concluzie analistul economic.