Sute de miliarde de euro sunt pompati de guvernele celor mai mari state de pe glob in institutiile financiare aflate in prag de faliment, dar criza nu da niciun semn ca se apropie de final.
Totul a plecat din SUA, criza creditelor ducand la naţionalizarea Fannie Mae şi Freddie Mac, la falimentul Lehman Brothers şi la masivul ajutor financiar acordat AIG. In scurt timp, valul falimentelor a cuprins Europa.
Nationalizarea bancilor si majorarea plafoanelor de garantare par a fi solutiile de salvare a sistemului financiar mondial, afectat de criza.
Daca in America sistemul financiar se bazeaza pe piata de capital, iar in Europa acesta se bazeaza pe banci (insa aici bancile de investitii sunt putine), in Romania exista un sistem imun, in sensul ca nu prea avem piata de capital, a explicat, pentru Capital.ro, analistul economic Ilie Serbanescu.
Dupa falimentele si nationalizarea unor banci din America, iata ca a venit randul si Europei. Aşa ca, in Marea Britanie, Franţa, Belgia, Olanda, Luxemburg şi Germania nationalizarea bancilor a devenit parca o obisnuinta.
Cea mai mare banca din Franta, BNP Paribas, a semnat un acord de preluare a activelor Fortis din Belgia si Luxemburg, pentru 14,5 miliarde de euro. Banca Fortis care era afectată de criza creditelor, a fost nationalizata parţial la sfârşitul lui septembrie 2008, pentru evitarea unui faliment. Si Dexia, banca franco-belgiana a fost salvata de trei guverne, francez, belgian şi luxemburghez, acestea injectand aproximativ sapte miliarde de euro.
In Marea Britanie, grupul spaniol Santander a încheiat un acord pentru preluarea Bradford & Bingley (B&B) contra sumei de 504,9 milioane euro, restul activelor deţinute de banca britanică, fiind nationalizate. Tot aici, in februarie 2008, statul a preluat si banca Northern Rock.
In Germania, banca Hypo Real Estate Holding AG va primi un ajutor financiar total de 50 miliarde euro din partea guvernului german şi a mai multor bănci şi companii de asigurări. Alte patru banci SachsenLB, IKB, WestLB şi BayernLB au beneficiat de ajutor financiar de urgenţă din partea statului.
Rusia s-a inscris si ea in linia generala de salvare a sistemului financiar de criza, pompand zeci de miliarde de euro in piata, mare parte din acestia fiind destinati sa sprijine primele trei banci cu capital de stat din Rusia. Compania rusa de cai ferate RJD si compania din industria diamantelor Alrosa au cumpărat banca Kit Finans cu doar cu 2,80 euro.
In Islanda, cele mai mari trei banci – Kaupthing, Landsbanki şi Glitnir – se află sub controlul statului. In Irlanda, sase banci, printre care Allied Irish Banks, Bank of Ireland, Aglo Irish Bank au primit o asigurare de capital de 400 de miliarde de euro.
Chiar daca criza ataca intreg mapamondul, nu a uitat de unde a plecat. In Statele Unite, Rezerva Federala a anuntat preluarea bancii Wachovia si a sucursalelor sale de catre Wells Fargo, pentru suma de 12 miliarde de dolari. Totodata, grupul bancar spaniol Santander a preluat in intregime actiunile bancii americane Sovereign Bancorp Inc.
Planuri de salvare – nationalizare, majorarea plafoanelor de garantare a depozitelor
SUA – Guvernul american a aprobat planul de 700 miliarde dolari, menit sa stabilizeze pietele financiare, acesta deblocand deja 250 de miliarde de dolari pentru a cumpara participatii în cadrul mai multor institutii financiare, printre care se afla noua dintre cele mai mari banci americane. Potrivit presei internationale, cele nouă banci vor absorbi 125 de miliarde de dolari, printre acestea aflandu-se Goldman Sachs, Morgan Stanley, JP Morgan Chase, Bank of America si Citigroup.
Cele mai mari puternice tari din Uniunea Europeana au anuntat ca vor acorda, in total, aproximativ 1.500 de miliarde de euro pentru recapitalizarea bancilor sau garantarea finantarii.
Astfel, Marea Britanie a anuntat ca va acorda un ajutor de 380 miliarde euro, Italia va cheltui 40 de miliarde de euro pentru salvarea sistemului bancar, iar Germania a anunţat că acordă circa 500 miliarde euro. Iar asta nu e tot, guvernele altor tari europene alocand sume impresionante: Parisul, 360 de miliarde euro, Madridul şi Viena, 100 de miliarde fiecare, iar Lisabona, 20 de miliarde euro.
Planul de salvare a sistemului bancar din Marea Britanie presupune injectarea a 37 de miliarde de lire sterline in Royal Bank of Scotland, Lloyds TSB si HBOS.
Nu numai statele europene recurg la asemenea masuri. Emiratele Arabe Unite vor pompa 19 miliarde de dolari în sectorul bancar.
Majorarea plafonului de garantare al depozitelor bancare.
In Germania, cancelarul Angela Merkel a anunţat că Guvernul garantează cu suma de 568 miliarde euro toate depozitele persoanelor fizice (inclusiv ale firmelor mici – majoritatea agenţilor economici din această ţară) din bancile germane.
Marea Britanie a urcat plafonul de garantare de la 35.000 la 50.000 de lire sterline.
Guvernul belgian a confirmat cresterea plafonului de garantare a depozitelor de la 20.000 euro la 100.000 euro. Si in Romania, guvernul a ridicat plafonul de garantare a economiilor din banci de la 20.000 la 50.000 de euro.
In Irlanda, guvernul a decis să garanteze, până în 2010, absolut toate depozitele aflate în bănci (persoane fizice si agenţi economici), cat si depozitele interbancare.
In Franţa, garantia bancara este de 70.000 de euro, iar în Italia clientii bancilor isi pot recupera pana la 104.000 de euro.
