Subvențiile pentru energia din surse regenerabile au crescut aproape de patru ori în perioada 2008‑2019, dar, pe de altă parte, subvențiile pentru combustibilii fosili au rămas relativ stabile în ultimul deceniu, în pofida angajamentelor asumate de Comisia Europeană și de unele state membre de a le elimina treptat.

Auditorii atrag atenția asupra provocărilor cu care se confruntă factorii de decizie: asigurarea unor niveluri de impozitare a energiei care să fie consecvente între sectoare și între diferiții purtători de energie, reducerea subvențiilor pentru combustibilii fosili și reconcilierea obiectivelor climatice cu nevoile sociale.

Impozitarea energiei, stabilirea prețului pentru emisiile de dioxid de carbon și subvențiile pentru energie sunt instrumente importante pentru atingerea obiectivelor climatice. Principala provocare, în opinia noastră, constă în a găsi modalitățile de a consolida legăturile dintre măsurile de reglementare și cele financiare și de a combina într-un mod optim aceste două tipuri de măsuri”, a declarat Viorel Ștefan, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de acest document de analiză.

„Prin analiza noastră, dorim să contribuim la discuția pe tema prețurilor la energie și a schimbărilor climatice și, în special, la viitoarea dezbatere privind propunerea de revizuire a Directivei privind impozitarea energiei.”, a ma continuat acesta.

În cadrul Pactului verde european, strategie care urmărește să transforme UE într-o economie neutră din punct de vedere climatic până în 2050, Comisia intenționează să alinieze impozitarea energiei la obiectivele climatice. Uniunea Europeană se confruntă cu o serie de provocări în contextul revizuirii legislației în materie de impozitare a energiei, proces care va necesita, de asemenea, un acord unanim în cadrul Consiliului.

Una dintre provocări constă în asigurarea consecvenței la nivelul de ansamblu al UE, precum și între sectoare și între diferiții purtători de energie care anterior erau tratați mai favorabil. În temeiul actualei Directive privind impozitarea energiei, sursele de energie mai poluante pot avea un avantaj fiscal în comparație cu sursele mai eficiente din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon: de exemplu, cărbunele este impozitat mai puțin decât gazul natural, iar unii combustibili fosili sunt impozitați semnificativ mai puțin decât energia electrică.

În plus, în timp ce majoritatea statelor membre impun taxe ridicate pe combustibili, există mai multe state membre care mențin taxele aproape de nivelul minim stabilit de directivă și această situație poate denatura piața internă. Un nivel scăzut al prețurilor stabilite pentru emisiile de dioxid de carbon și al taxelor pe energie pentru combustibilii fosili contribuie la creșterea costurilor relative ale tehnologiilor mai verzi și întârzie tranziția energetică.

Unele subvenții pentru energie pot fi utilizate pentru a facilita tranziția către o economie cu emisii mai reduse de dioxid de carbon

Auditorii observă că unele subvenții pentru energie pot fi utilizate pentru a facilita tranziția către o economie cu emisii mai reduse de dioxid de carbon. În schimb, subvențiile pentru combustibilii fosili frânează o tranziție energetică eficientă. Subvențiile acordate de statele membre pentru combustibilii fosili se ridică, în total, la peste 55 de miliarde de euro pe an, iar 15 state membre cheltuiesc mai mult pe subvențiile pentru combustibilii fosili decât pe subvențiile pentru energia din surse regenerabile.

Eliminarea treptată a subvențiilor pentru combustibilii fosili până în 2025, un obiectiv la care s-au angajat UE și statele sale membre, va constitui o tranziție socială și economică dificilă. În special, percepția unui tratament inechitabil pentru anumite grupuri sau sectoare poate da naștere unei opoziții față de tranziția către o economie mai verde. De asemenea, impactul impozitării energiei asupra gospodăriilor poate fi semnificativ și poate antrena o rezistență împotriva taxelor pe energie. Sumele cheltuite de gospodării pentru energie variază considerabil: în unele cazuri, precum cel al gospodăriilor celor mai sărace din Cehia și din Slovacia, acestea ajung la peste 20 % din venitul lor.

Pentru a reduce riscul de respingere a reformelor fiscale, auditorii atrag atenția asupra recomandărilor formulate deja de mai multe organizații internaționale, de exemplu reducerea altor taxe și aplicarea unor măsuri de redistribuire, asigurându-se totodată o mai mare transparență cu privire la motivele care stau la baza reformelor.

În iulie 2021, în cadrul pachetului legislativ „Pregătiți pentru 55”, un ansamblu de propuneri menite să ajute UE să își reducă cu 55 % emisiile de gaze cu efect de seră până în 2030, Comisia a publicat o propunere de revizuire a Directivei privind impozitarea energiei. Aceasta permite în continuare statelor membre să reducă ratele de impozitare a energiei pentru anumite sectoare, pe baza unor motive legate de mediu, de eficiență energetică sau de sărăcie energetică.

Pachetul include, printre altele, o propunere de a extinde sistemul de comercializare a certificatelor de emisii la transportul maritim și introduce un sistem separat de comercializare a certificatelor de emisii pentru transportul rutier și pentru construcții. În cadrul actualului sistem, certificatele de emisii acordate cu titlu gratuit permit anumitor participanți la piață să nu plătească pentru o parte din emisiile de CO2 pe care le generează.

Eliminarea treptată a certificatelor gratuite, asociată cu riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon, este însoțită de propunerea de a introduce treptat Mecanismul de ajustare la frontieră în funcție de carbon. Noul mecanism urmărește să stabilească un preț pentru emisiile de dioxid de carbon care provin din importurile de anumite mărfuri. În cadrul dezbaterilor cu privire la aceste propuneri, factorii de decizie ar trebui să țină seama atât de obiectivele climatice, cât și de impactul social.