Legea dării în plată, ca principiu, este o măsură de protecţie binevenită pentru clienţii băncilor, însă, în forma actuală, pune în pericol pe termen lung accesul tinerilor la locuinţe şi decredibilizează orice demers viitor care ar putea fi făcut de stat în vederea susţinerii accesului la credite, consideră Consiliul Tineretului din România (CTR).
Reprezentanţii CTR solicită, prin poziţia oficială adoptată, ca programul ”Prima casă” să continue şi, în general, ca statul să poată interveni, în calitate de garant, pentru a facilita accesul la diferite categorii de credite care pot avea un impact social şi economic pozitiv.
”Ne dorim ca tinerii să îşi permită în continuare locuinţe. Nu trăim într-o ţară în care din banii de pensie o persoană să poată plăti şi chirie şi să şi trăiască. Şansa pe care o au tinerii prin programul 'Prima casă' nu trebuie luată în derâdere, cum am văzut că se întâmplă pe alocuri în spaţiul public. Trăim în acelaşi timp într-o lume dinamică şi ne aşteptăm la multe schimbări pe viitor, inclusiv la situaţii în care va fi oportună susţinerea accesului la diferite tipuri de credite. Dacă statul va vrea să răspundă şomajului ridicat, de exemplu, susţinând un program de credite pentru reprofesionalizare şi fiind garant pentru acele credite, cum va mai fi credibil dacă acum, prin lege, va renunţa la garanţii deja asumate şi va muta riscul prin lege asupra băncilor, inclusiv pentru contractele în derulare? O astfel de abordare decredibilizează politicile şi garanţiile statului şi ar fi profund iresponsabilă”, susţine preşedintele CTR, Mihai Dragoş.
În vederea documentării poziţiei, Consiliul Tineretului din România a solicitat şi primit o analiză a legii din punct de vedere juridic, realizată de avocatul Andreea Gligor – Crişan, partener în cadrul societăţii civile de avocaţi 'Arion, Gligor, Cojocariu', document dat publicităţii alături de poziţia oficială a CTR.
”Analiza juridică realizată relevă faptul că o lege precum cea a dării în plată poate reprezenta o soluţie salvatoare pentru consumatorii care nu mai pot achita rate aferente contractelor de credit încheiate. Totuşi, considerăm că în elaborarea şi adoptarea unei legi cu un asemenea impact social şi financiar nu trebuie trecute cu vederea dispoziţiile Codului de Procedură civilă şi nu trebuie nesocotite drepturile părţilor într-un proces, mai ales dreptul la un proces echitabil. Ca atare, dacă se vor face modificările necesare în ceea ce priveşte respectarea Codului de procedură civilă, această lege va putea fi aplicată cu succes şi va reuşi să conducă la o reală împărţire a riscului contractual între creditor şi debitor”, susţine avocatul Andreea Gligor Crişan.
Organizaţia a trimis observaţiile sale şi a solicitat Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor să fie invitată la dezbaterile asupra legii.
”Ne dorim ca această iniţiativă, aparent bine intenţionată, să se finalizeze cu o lege care împarte în mod echitabil riscurile creditării între părţi şi nu printr-o lege care le taie aripile tocmai celor pe care ar trebui să îi protejeze”, a afirmat Mihai Dragoş. (Sursa: Agerpres)