Conform raportului, creșterea consumului ilicit în UE a fost determinată în mare măsură de o creștere estimată de 33% a consumului de țigări contrafăcute în Franța, care s-a ridicat la 8 miliarde de țigări anul trecut. Franța rămâne cea mai mare piață pentru țigările ilicite din Uniunea Europeană, cu un total de 15,1 miliarde de țigări ilicite consumate în 2021. Acest volum reprezintă 29% din consumul total de țigări din Franța, ceea ce înseamnă o creștere semnificativă de la 13% în 2017. 

„Concluziile raportului KPMG ar trebui să fie un real semnal de alarmă. Este îngrijorător faptul că în țările care mențin accize ridicate la țigări, cum ar fi Franța, în loc să se înregistreze o scădere a prevalenței fumatului, se constată o creștere a consumului de țigări contrafăcute. În  fapt, în Franța, în ultimii cinci ani, în timp ce prețul mediu al unui pachet de țigări legale a crescut cu mai mult de jumătate, numărul de fumători adulți a scăzut doar marginal”, a declarat Gregoire Verdeaux, Senior Vice President, External Affairs, PMI. „Dar există și speranță. Alte țări din UE au adoptat politici diferențiate privind alternativele la țigări, care sprijină scăderea continuă a consumului de țigări, reducând în același timp comerțul ilicit, și care dau deja rezultate încurajatoare. Comisia Europeană de la Bruxelles ar trebui să construiască pe astfel de exemple, fundația pentru viitor.” 

Raportul anual al KPMG se concentrează asupra consumului și fluxurilor de țigări ilicite în 30 de țări europene – cele 27 de state membre ale UE, precum și în Regatul Unit al Marii Britanii, Norvegia și Elveția – și indică faptul că, dacă aceste țigări ar fi fost cumpărate în mod legal, guvernele din UE ar fi colectat taxe suplimentare în valoare de 10,4 miliarde de euro.

„Pierderile de venituri fiscale vor limita capacitatea guvernelor de a investi în domenii precum siguranța publică, serviciile publice sau infrastructura, într-un moment în care populația din întreaga Europă se confruntă cu prețuri mai mari la multe bunuri de bază. Riscul ca un număr mai mare de fumători adulți – în special cei din rândul populației cu venituri  scăzute – să se orienteze către comerțul ilicit este acum semnificativ. Acest lucru creează o nevoie și mai urgentă de a ne asigura că alternativele fără fum sunt disponibile și accesibile pentru toți, pentru a le permite să facă o alegere mai bună în loc să cumpere de pe piața neagră”, a adăugat Verdeaux.

Raportul KPMG arată, de asemenea, că aproximativ jumătate – 16 din 27 – dintre statele membre au înregistrat o scădere sau o stabilitate a consumului de țigări ilicite în 2021. Dintre aceste țări, Polonia a înregistrat una dintre cele mai mari scăderi ale volumelor ilicite, cu o reducere de 3,7% a ponderii consumului de țigări ilicite. Printre statele cu nivel redus al consumului de țigări de contrabandă, se află și România, cu un minim istoric, de 7,9% consum ilicit de țigări, care reprezintă un total de 26,6 miliarde țigarete consumate.

„Scăderea consumului de țigări ilicite în țări precum Polonia și România este remarcabilă și ne oferă motive de optimism. Aceasta demonstrează impactul aplicării eficiente a legii împotriva infractorilor care profită de pe urma comerțului ilicit pe o piață în care sunt disponibile alternative mai bune la fumat și mai accesibile pentru fumătorii adulți. Acestea sunt rezultate pe care și alte țări ar trebui să aspire să le obțină”, a declarat Alvise Giustiniani, Vice President, Illicit Trade Prevention. „Niciodată nu a fost mai important să oferim, în special celor mai vulnerabili din societate, acces la informații, precum și să dezvoltăm și să punem în aplicare politici inovatoare care să includă cu adevărat pe toată lumea și să faciliteze accesul la alternative mai bune.”, a continuat acesta.

„Autoritățile din România au făcut progrese semnificative în combaterea contrabandei și a comerțului ilicit cu țigarete în România, iar nivelul de 7,9% este unul record, cel mai scăzut atins în ultimii 5 ani. Prin urmare, facem apel la toți actorii implicați să continue să colaboreze în mod constructiv și să aloce resursele necesare pentru a combate cu fermitate comerțul ilicit în toate formele sale, așa cum este prevăzut și în obiectivele asumate de Guvernul României.” – Daniel Cuevas, Managing Director Philip Morris România

Consumul de țigări contrafăcute a fost principalul motor al comerțului ilicit în UE; consumul de țigări contrafăcute a ajuns la un total estimat de 12,3 miliarde – acesta reprezintă 34,6% din consumul ilicit total. Studiul indică faptul că, din cauza restricțiilor de călătorie și de trecere a frontierei ca urmare a pandemiei de COVID-19, grupurile de criminalitate organizată s-au orientat către fabricarea de țigări contrafăcute direct în interiorul granițelor UE. Interviurile realizate de KPMG cu șapte agenții de aplicare a legii au arătat că fabricile ilegale se mută din ce în ce mai mult spre vestul Europei pentru a se apropia de piețele finale cu prețuri mai mari, cum ar fi Franța și Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord.

Creșterea continuă a pieței negre, unde sunt disponibile cu ușurință țigări contrafăcute și nereglementate, subminează serios eforturile legitime de reducere și, în cele din urmă, de eliminare a fumatului. 

„Consumatorii trebuie să fie stimulați pentru a nu fi nevoiți să apeleze la țigări ilicite. Acest lucru înseamnă să ne concentrăm pe educație și conștientizare și să asigurăm disponibilitatea unor alternative mai bune dovedite știintific, cum ar fi produsele fără fum”, a adăugat Verdeaux. „Asigurarea accesibilității acestor produse ca o opțiune mai bună pentru milioanele de fumători adulți din Europa care nu renunță la fumat ar trebui să fie prioritatea noastră comună.”

STUDIU DE CAZ: Franța. De ce nu funcționează creșterile excesive de prețuri

Franța rămâne cea mai mare piață pentru țigările ilicite din Uniunea Europeană, cu un total de 15,1 miliarde de țigări ilicite consumate în 2021. Acest volum reprezintă 29% din consumul total de țigări din Franța, ceea ce înseamnă o creștere semnificativă de la 13% în 2017. 

În Franța, punerea în aplicare a planului național de impozitare începând cu 2017 a dus la o creștere cu +50% a prețului unui pachet de țigări, la peste 10 €. Rezultatul a fost o creștere abruptă a consumului de țigări ilicite, de la 13,1% în 2017 la 29,4% în 2021, iar cea a consumului de țigări contrafăcute, cea mai gravă formă de țigări ilicite, de la 0,3% la 15,4%. Mai mult rezultatul acestei politici publice disfuncționale, a dus la o creștere la 35% a consumului de țigarete produse legal în alte state dar neaccizate și consumate pe teritoriu francez (non domestic consumation).

Între timp, în aceeași perioadă, prevalența fumatului în Franța a scăzut doar marginal, cu -1,4 puncte procentuale, ajungând la 25,5%, iar în 2021 a crescut din nou în rândul populației cu venituri medii și mici.

În 2021, piața ilicită din Franța a direcționat către infractori 6,2 miliarde de euro din veniturile fiscale pierdute, subminând securitatea publică în întreaga regiune prin alimentarea criminalității organizate, a traficului de persoane și a finanțării terorismului.

52% din tot comerțul ilicit din Franța este reprezentat de țigări contrafăcute, care se comercializează la mai puțin de jumătate din prețul celor mai ieftine țigări legale din Franța.

Situația din România

Conform studiului realizat de către KPMG, România se află la un minim istoric al comerțului ilicit cu țigarete de 7,9% din totalul țigaretelor consumate pe teritoriul României. Acest lucru se datorează unei politici publice fiscale predictibile, de creștere moderată a accizelor, politică pe care actuala guvernare a anunțat public că dorește să o păstreze în viitor; aceasta a culminat cu anunțarea unui calendar de accizare a tuturor produselor din tutun și cu nicotină pe o perioada de 5 ani.

România a fost printre primele state ale Uniunii Europene care a taxat diferențiat țigaretele în comparație cu produsele cu risc scăzut, precum țigările electronice și produsele din tutun încălzit și a înțeles că țigaretele reprezintă cea mai nocivă formă de consum a nicotinei.

Trendul descendent al consumului ilicit de țigarete, se datorează unei politici fiscale predictibile, a unei creșteri moderate a accizării produselor și a efortului susținut al autorităților de combatere a traficului ilicit cu țigarete. Însă situația istorică a României nu a arătat la fel și în trecut. România a avut în trecut perioade în care, din cauza creșterii semnificative a accizei aplicabile țigaretelor, care a condus la creșterea accelerată a prețurilor într-un interval scurt de timp, comerțul ilicit cu țigarete a explodat. Foarte relevant este exemplul anilor 2008-2010.

În această perioadă, ca urmare a intrării României în UE și a alinierii legislației naționale la legislația europeană, acciza la țigarete a crescut de la aproximativ 9,5 euro pe 1000 de bucăți, valoare aferentă anului 2006, la circa 74 de euro în anul 2010, o creștere de aproape 700%. Această creștere semnificativă s-a materializat în creșterea comerțului ilicit de la niveluri situate în jurul valorii de 13% în anul 2008, la peste 36% în anul 2010.

Cazuri de abordare progresivă care funcționează

Există un consens din ce în ce mai mare în rândul experților și al factorilor de decizie politică din întreaga UE, care încep să recunoască potențialul politicilor de reducere a riscurilor și al produselor alternative fără fum în reducerea efectivă a prevalenței fumatului.

În UE, multe țări (Bulgaria, Cipru, Republica Cehă, Grecia, Italia și Portugalia) au adoptat dispoziții legislative care diferențiază produsele în funcție de profilul lor de risc.

Exemple de scădere a prevalenței fumatului ca urmare a unei abordări progresive:

Regatul Unit: Numărul de fumători a scăzut cu 28% în șapte ani.

În iulie 2017, Departamentul de Sănătate din Marea Britanie și-a publicat planul privind tutunul pe 5 ani pentru Anglia, în care a vizat o rată de fumat de 12% până în 2022. Guvernul a recunoscut rolul pe care inovațiile susținute de știință îl pot juca în atingerea acestui obiectiv, care îi pot ajuta pe fumătorii adulți să renunțe complet la țigări.

Începând cu 2017, guvernul britanic i-a încurajat în mod activ pe fumători să ia în considerare utilizarea țigărilor electronice ca modalitate de renunțare la fumat, inclusiv prin campania anuală Stoptober, o provocare națională de o lună de zile pentru a renunța la fumat. Analizele anuale ulterioare ale dovezilor efectuate de Public Health England au continuat să valideze rolul important pe care țigările electronice îl pot juca în a-i face pe fumătorii adulți să renunțe la țigări.

Japonia: Volumul vânzărilor de țigări a scăzut cu 44% în cinci ani datorită tutunului încălzit.

Un studiu realizat în 2020, semnat de K. Michael Cummings, Georges Nahhas și David Sweanor, unul dintre cei mai importanți susținători ai abordării THR (reducerea riscurilor asociate fumatului), concluzionează că, creșterea produselor din tutun încălzit în Japonia coincide cu scăderea semnificativă a vânzărilor de țigări observată începând cu 2016.

Între 2011 și 2015, vânzările de țigări în Japonia au scăzut într-un ritm lent, dar constant. Ritmul de scădere a vânzărilor de țigări s-a accelerat începând cu 2016, corespunzător cu introducerea pe piață a produselor din tutun încălzit.

Autorii notează că scăderea vânzărilor de țigări s-a produs într-un ritm lent și constant înainte de introducerea produselor din tutun încălzit în 2015; modificarea vânzărilor de țigări din 2016 până în 2019 reprezintă o „creștere de cinci ori mai mare” în comparație cu perioada de dinainte de introducerea acestor produse.

Tot mai multe dovezi privind produsele fără fum ca o alternativă mai bună la țigări

Tot mai multe instituții publice și private au efectuat cercetări și au publicat studii privind tutunul încălzit. Până în prezent, 10 organisme guvernamentale și peste 50 de laboratoare independente au efectuat cercetări și au publicat studii ale căror rezultate susțin elemente-cheie ale constatărilor științifice ale PMI privind IQOS.

Printre aceste instituții se numără:

SUA Administrația pentru Alimente și Medicamente (FDA) a emis decizii cu privire la cererile privind produsele din tutun cu risc modificat (MRTP). În urma unei evaluări amănunțite, agenția a concluzionat că emiterea ordinelor referitoare la produse din tutun cu risc modificat cu mențiuni de expunere redusă ar fi „adecvată pentru a promova sănătatea publică și este de așteptat să fie în beneficiul sănătății întregii populații”. (iulie 2020)

Olanda Institutul Național pentru Sănătate Publică și Mediu (RIVM) a publicat rezultatele cercetării sale privind IQOS. În concluzii, cercetătorii afirmă că, deși IQOS nu este lipsit de riscuri, este asociat cu o expunere de 10 până la 25 de ori mai mică la aceste substanțe cancerigene și că acest lucru s-ar putea traduce printr-un profil de risc substanțial îmbunătățit. (mai 2020)

Norvegia: În 2018, Institutul Norvegian de Sănătate Publică a publicat un raport în care a evaluat reducerea riscurilor ca element strategic al politicii de control al tutunului și a evaluat avantajele și dezavantajele disponibilității alternativelor mai puțin nocive la nicotină în comparație cu țigările. Institutul a concluzionat că împiedicarea accesului la aceste produse poate, în mod paradoxal, să consolideze poziția celui mai periculos produs, și anume țigările.

Germania Institutul Federal German pentru Evaluarea Riscurilor (BfR) a publicat studii de laborator în Archives of Toxicology, constatând că reducerile nivelurilor anumitor substanțe toxice măsurate de institut „sunt susceptibile de a reduce expunerea la substanțe toxice” (mai 2018)

Regatul Unit: Public Health England (PHE) a publicat o analiză a dovezilor privind țigările electronice și produsele din tutun încălzit și a declarat că produsele din tutun încălzit reduc probabil expunerea utilizatorilor și a persoanelor aflate în preajmă la compuși nocivi în comparație cu țigările. (februarie 2018)

Belgia: Consiliul Superior de Sănătate a prezentat un raport consultativ științific privind toxicitatea și siguranța produselor din tutun încălzit. Autoritățile belgiene din domeniul sănătății – deși au adoptat o abordare precaută și au subliniat necesitatea unor cercetări suplimentare pe termen lung – au confirmat că studiile in vitro și in vivo arată o expunere redusă la produse nocive și, ulterior, o toxicitate subcronică redusă după expunerea la produse din tutun încălzit în comparație cu țigările convenționale.