Suntem într-o perioadă în care declarațiile publice ale unora sunt puse la îndoială de ceilalți, o perioadă în care Tratatul de Dezinformare scris de Vladimir Volkoff este preluat ad-literam și pus în practică, perioadă în care toate citatele de gen, se potrivesc realității.
Am să vă enumăr câteva ca să vedeți ca așa este: Sun Tzu spunea: “Toată arta războiului se bazează pe înşelătorie”, Niccolo Machiavelli preciza: “Toată arta politicii este aceea de a face să se creadă”. Tot Sun Tzu spune: “Discreditaţi tot ceea ce merge bine în partea adversă”
Deși datele sunt publice, sunt comunicate de către Institutul Național de Statistică și de către Banca Națională a României, ca să nu mă refer la site-urile oficiale, ministeriale, acestea sunt mereu băgate sub preș și se preferă transmiterea unor informații denaturate prin postări pe rețele de socializare.
De ce vă spun toate acestea? Pentru ca am ajuns să mă satur ca unii să aplice zilnic Tratatul de Dezinformare al lui Volkoff.
Pentru că am văzut cu toții cum au tăiat salariile și cum au băgat economia în criză în perioada 2009-2011. Cum au dispus arestarea oamenilor de afaceri români ca să lase să intre în țară tot felul de capitaliști de carton.
Vezi și Kovesi, cale liberă spre poziția de procuror șef european. Anunțul contracandidatului ei
În timp ce asfaltau drumuri, inchideau spitale, dar făceau telegondole și terenuri de sport în camp la sate.
Cred că trebuie prezentat și adevărul, pentru că adevărul ăsta, pe de o parte, nu vine de-a gata, nu apare din neant, costă, necesită eforturi, iar pe de altă parte aduce plus valoare economică, ridică nivelul de trai, asigură un context economic favorabil care pune accent pe cea mai importantă resursă de producție, resursa umană.
O resursă umană dacă este plătită corect aduce un plus de productivitate, pentru că se focusează pe munca pe care o are de făcut și nu mai are gândurile la factura de acasa, dar am să vă vorbesc altădată despre asta.
Eu în cheia asta văd efortul acesta de “wageledgrowth”, de creștere a veniturilor populației, care venituri se duc apoi în circuitul economic și multiplică banii, dar lasă în urmă un nivel de trai mai bun pentru cetățean.
Discutam o data cu un prieten și îi spuneam că această politică de “wageledgrowth”, contrazice practic orice aberație și acuză a unor troli legată de corupție, pentru ca din creșterea salariilor nu se câștigă șpăgi. E cea mai curată forma de a ajuta o țara și de a nu lăsa corupția să își facă adepți. Dacă dădeai bani pe mai știu eu ce bunuri sau servicii, șansele de corupție erau mai mari decât dacă împingi economia să crească salariile.
Și mai e ceva care este surprinzător: Politica asta de “wageledgrowth”, e aplicată de partidul acuzat de cea mai multă corupție (PSD) și blamată, respectiv respinsă de campionii dreptății sau anticorupției care se regăsesc în celelalte partide, dar care sunt fani la contracte cu statul.
“Ceva e putred în Danemarca”, cum ar spune conu’ Hamlet al lui Shakespeare.
Și acum să intrăm în analiză:
În România, numărul salariaților a crescut cu 326.357 persoane în perioada noiembrie 2016 – ianuarie 2019 așa cum puteți vedea pe graficul alăturat realizat după datele INS:
Din cele 326.357 locuri de muncă nou create, 32,12% (104.851 locuri de muncă) sunt în regiunea București-Ilfov. În celelalte regiuni se inregistrează creșteri cuprinse între 52.245 noi locuri de muncă în regiunea Nord – Vest (unde excelează Clujul cu peste 25 mii de noi locuri de muncă), și 16.733 noi locuri de muncă în regiunea Sud-Vest, unde creșterile sunt ceva mai reduse, cea mai însemnată fiind a județului Dolj (5.907 noi salariați).
Dacă ne raportăm la numărul mediu de pensionari pentru perioada noiembrie 2016 – ianuarie 2019, constatăm două lucruri importante și anume: numărul mediu de pensionari este sub numărul salariaților pe toată perioada analizată, ceea ce demonstrează că politicile sociale au început să funcționeze corect, iar al doilea lucru foarte important este acela că numărul de pensionari este relativ constant (o creștere de doar 3.288 de persoane), fapt care indică și o constanță în presiunea pe cheltuielile bugetare.
Înainte de a discuta de evoluția nivelului salariilor medii brute și nete, respectiv a pensiilor medii în România pe perioada noiembrie 2016 – ianuarie 2019, am să vă prezint un tabel privind evoluția inflatiei în aceeași perioadă, pe baza datelor INS, ca să poată fiecare să vadă care este creșterea nominală și care este creșterea reală (pe care o regăsim în puterea de cumpărare) :
Din tabelul de mai sus, avem pentru fiecare an inflația media anuală, iar dacă cumulăm aceste valori avem o inflație totală de 4,1%.
Evoluția valorii medii a pensiilor din sistemul asigurărilor de stat ne arată o creștere medie de 26,85%, de la 931 lei la 1181 lei între noiembrie 2016 și ianuarie 2019.
Asta înseamnă o creștere reală medie de 22,75% a puterii de cumpărare a pensionarilor, nu 19%, nu falseturile care se îndrugă de un domn filozof ajuns purtător de cuvânt pe la partidul săgeții.
Dacă analizăm evolutia salariului mediu brut pe toată economia, pe aceeași perioadă (noiembrie 2016 – ianuarie 2019) constatăm o creștere medie de 60,97% a acestuia, influențată de trecerea contribuțiilor de la angajator la salariat dar și de creșteri de salarii concrete (le veti observa la analiza salariului mediu net)
De la această creștere a salariului brut, coroborată cu creșterea numărului de salariați, avem și o explicație pentru creșterea cu 36,8% a veniturilor din contribuții de asigurări la bugetul de stat pentru 2018, dar mai ales avem o concluzie asupra faptului că această trecere a contribuțiilor a fost un “smart-move” care a crescut veniturile la bugetul de stat, a generat efect de rundă a doua și a securizat drepturile cetățenilor la pensie și la sănătate.
Analiza evoluției salariului mediu net pe toată economia, pentru perioada noiembrie 2016-ianuarie 2019, ne arată o creștere medie cu 35,17%
Dacă scădem valoarea cumulată a inflatiei din această valoare de 35,17%, rezultă o creștere reală medie a veniturilor de 31,07%, astăzi, față de luna noiembrie 2016.
Dacă analizăm rata șomajului și numărul șomerilor pe perioada noiembrie 2016 – ianuarie 2019, observăm că România este într-o situație foarte bună din punct de vedere al numărului de șomeri, înregistrând o scădere de 128.105 persoane și ajungând la doar 288.568 persoane șomere, iar ca ponderi, o scădere de la 4,7% la 3%.
Scăderea aceasta a ratei șomajului nu poate să conducă decât la o creștere a salariilor populației active, pe principii de cerere și ofertă, adică principii de piață, pentru că antreprenorii vor plăti din ce în ce mai mult pentru a-și fideliza angajații.
Am să închei cu acest paradox: după ce au gonit forța de muncă din această țara, oferind salarii mizere, antreprenorii se văd nevoiti să răscumpere greșelile din trecut. Ceea ce este bine și pentru cetățeni și pentru puterea lor de cumpărare.
În speranța că v-am oferit destul de multe date astfel încât să fiți informați corect, vă doresc sănătate și pace.
