Fiecare operațiune din Gaza avea declanșatorul său și obiectivul său. Dar, fundamental, niciuna nu a fost diferită de cea care o preceda sau care venea după ea, subliniază JP.

Planul secret al Israelului

Deși unele detalii s-ar putea schimba, dar nu și imaginea de ansamblu. Ofensiva „Ploaie de vară” a fost provocată de răpirea lui Gilad Schalit. Operațiunea „Plumb turnat” a venit după mii de rachete, iar ”Guardian of the Walls” a început cu o ploaie de rachete Hamas asupra Ierusalimului.

În războaiele anterioare, rachetele au zburat până la Ashdod, acum ajung până la Tel Aviv. Ashkelon și Beersheba nici măcar nu contează. Deși gama de rachete ar putea varia, precum și natura amenințării, provocarea generală rămâne aceeași: Israelul și Hamas lansează din nou rachete unul împotriva celuilalt.

În anii dintre cele șase operațiuni militare, Hamas și-a îmbunătățit capacitățile. Acum are mai multe rachete cu rază de acțiune mai mare și focoase mai mari, mai multe tuneluri, mai mulți luptători și un război electronic mai sofisticat. Dar, în mare parte, Gaza este un loc blocat în timp, potrivit publicației israeliene.

Hamas şi-a îmbunătăţit armata

Hamas și-a îmbunătățit capacitățile militare și prețioasa și întărita rețea de tuneluri subterane construită cu sârguință în cei șapte ani de la ultimul război din Gaza.

Dar pentru cetățenii din Gaza, povestea rămâne aceeași: trăiesc sub controlul unui grup terorist, îndreptat spre distrugerea Israelului, decis să-și sacrifice propriul popor, într-un război împotriva IDF.

Precum cele de dinaintea ei, cea mai recentă operațiune a avut trăsăturile și surprizele sale unice. Hamas, de exemplu, a surprins IDF cu capacitatea sa de a trage rachete non-stop. Într-o zi, a reușit să lanseze 170 de rachete în Ashkelon în doar câteva ore.

Abilitatea grupării teroriste de a lansa rachete de câte ori a vrut, oriunde a vrut, a arătat, de asemenea, că are sisteme sofisticate de comandă și control, nedeteriorate, în ciuda bombardamentului puternic al Gaza de către IDF.

Cu toate acestea, cel mai impresionant a fost atacul aerian al Israelului. În timp ce lumea tinde să privească acest conflict prin numere simple și seci, cum ar fi bilanțul morților din Gaza (mai mulți) comparativ cu morții din Israel (mai puțini), aceasta este o perspectivă distorsionată.

În schimb trebuie evaluat exact ce s-a întâmplat în timpul operațiunii „Păzitorul Zidurilor”, care se conturează a fi cea mai precisă operațiune militară din istoria militară modernă.

Iată numerele: IDF a bombardat peste 1.000 de ținte în Gaza, multe dintre ele case, clădiri, tuneluri și poziții Hamas. Numărul morților conform Hamas – care din păcate include civilii – este de aproximativ 230.

IDF spune că cel puțin 160 dintre aceștia sunt teroriști și poate să demonstreze. Asta înseamnă că aproximativ 60 de morți sunt civili. Unii dintre ei au fost probabil uciși chiar de rachetele Hamas, întrucât o treime din rachete au aterizat în interiorul Fâșiei Gaza.

Fiecare viață pierdută este o tragedie. Dar gândiți-vă la asta: peste 1.000 de bombe au fost aruncate în Gaza, în peste 1.000 de ținte și 60 de civili au fost uciși. Cât timp Hamas stăpânește Gaza, va căuta distrugerea Israelului. Este posibil ca această realitate să fie ceva ce israelienii trebuie pur și simplu să accepte.

Este important să ne amintim că Israelul nu e responsabil pentru situația din Gaza. Ce se întâmplă acolo este din cauza Hamas. Una dintre criticile aduse Israelului a fost că, în timp ce israelienii au sistemul Iron Dome și adăposturi pentru bombe pentru a-i proteja, oamenii din Gaza nu au nimic.

Complet fals. Cei din Gaza au cel mai simplu, ieftin și mai eficient Iron Dome din lume: se numește Stop Shooting. Dacă Hamas va înceta să atace, Israelul nu va trebui să tragă nici măcar o singură rachetă în Gaza, conchide Jerusalem Post.