Casa Albă speră ca liderul nord-coreean Kim Jong Un să se simtă inspirat de evoluţia din ultimii ani a Vietnamului, unde va avea loc la sfârşitul acestei luni cel de-al doilea summit între Kim şi preşedintele SUA Donald Trump, relatează miercuri dpa. 

Donald Trump a anunţat marţi seară, cu prilejul discursului privind Starea Uniunii, că se va întâlni cu liderul nord-coreean la 27 şi 28 februarie în Vietnam pentru a continua negocierile privind dezarmarea nucleară a Coreei de Nord. 

Într-un discurs susţinut la Hanoi în iulie 2018 – în luna următoare primului summit Kim-Trump din Singapore -, secretarul de stat american Mike Pompeo l-a îndemnat pe Kim Jong Un să urmeze exemplul Vietnamului. 

„În lumina prosperităţii de azi din Vietnam şi a parteneriatului nostru, altă dată inimaginabile, am un mesaj pentru preşedintele Kim Jong Un: preşedintele Trump crede că ţara dumneavoastră poate urma aceeaşi cale”, a spus atunci Pompeo. 

Fost inamic de război al SUA şi aliat al Uniunii Sovietice, Vietnamul, care şi-a normalizat relaţiile cu SUA în 1995, a adoptat politicile economiei de piaţă şi se bucură de relaţii apropiate cu Washingtonul, fiind totodată una din economiile cu cea mai rapidă creştere ale lumii. 

Mai mult, în contrast cu ameninţările lui Kim că va bombarda America, Vietnamul şi SUA sunt în prezent parteneri strategici în faţa ambiţiilor chineze de a controla Marea Chinei de Sud. 

Potrivit lui Le Dang Doanh, care a fost consilierul economic a cinci premieri vietnamezi, Coreea de Nord de astăzi seamănă cu Vietnamul anilor 80, când încă funcţiona ca economie centralizată, înainte de lansarea reformelor economice cunoscute sub numele „Doi moi”, în 1986. 

„Provocările economiei nord-coreene sunt într-o anumită măsură similare celor ale Vietnamului, totuşi situaţiile sunt diferite”, a menţionat Doanh, precizând că ţara sa nici nu a încercat vreodată să se doteze cu un program de arme nucleare ca al Phenianului. 

 

„Coreea de Nord este un stat nuclear şi vrea să negocieze de pe această poziţie de forţă, iar probabil SUA nu sunt dispuse să accepte”, a adăugat el. 

Totuşi, a mai spus el, Coreea de Nord şi-a manifestat interesul de a învăţa de la Vietnam şi Doanh însuşi a fost invitat de două ori să vorbească în faţa unor delegaţii nord-coreene la Hanoi pentru a oferi consiliere economică. 

La rândul său, Carl Thayer, profesor emerit la Universitatea New South Wales (Australia) şi expert în probleme vietnameze, a apreciat că experienţa Vietnamului de după război, inclusiv sancţiunile ce au urmat sunt relevante pentru Coreea de Nord de azi. 

„Vietnamul are o experienţă istorică pe care o poate împărtăşi Coreei de Nord: cum a negociat ridicarea embargoului american şi normalizarea relaţiilor, cum a gestionat problemele legate de moştenirea războiului, cum să-şi deschidă economia faţă de investiţiile străine, cadrul legislativ pentru societăţi cu capital mixt, cum să negocieze un acord de liber schimb etc.”, a explicat el. 

Totuşi, Michael Mazza, cercetător militar la American Enterprise Institute din Washington, şi-a exprimat îndoiala că liderul nord-coreean este serios în ce priveşte intenţiile de reformă. 

„Secretarul (de stat) Pompeo a fost probabil sincer când a vorbit de Doi moi ca model util pentru Coreea de Nord, dar după părerea mea până acum nu am văzut nimic care să sugereze că Kim Jong Un este serios interesat de un efort de reformă”, a spus Mazza. 

Spre deosebire de Vietnam, unde conducerea Partidului Comunist aflat la guvernare se schimbă frecvent, prioritatea nr. 1 a regimului din Coreea de Nord – a mai afirmat Mazza – este menţinerea la putere a familiei Kim, care controlează frâiele ţării de la crearea statului, în 1948. 

„Puterea politică din Coreea de Nord este centralizată în cel mai înalt grad, la o singură persoană, iar respectiva persoană şi familia sa nu par să fie vizate de o ameninţare semnificativă din partea unor potenţiale centre de putere alternative”, a punctat el. 

Doanh a mai remarcat că Vietnamul a avut de câştigat ca urmare a reunificării de la sfârşitul războiului, în 1975, după ce nordul comunist a ocupat sudul capitalist. „Sudul avea o economie de piaţă prosperă şi de aceea experienţa trecerii la o economie de piaţă a fost foarte uşoară”, a spus Doanh, amintind că în schimb Coreea de Nord nu se poate baza pe o experienţă capitalistă. 

„În Coreea de Nord reforma este probabil în oarecare măsură diferită, pentru că deocamdată liderii nu înţeleg economia de piaţă din proprie experienţă. Cel mai bine este să fie lăsaţi să încerce şi să înveţe din reformele de piaţă din alte ţări”, a conchis analistul.