În ultima lună, am asistat la unele schimbări semnificative în peisajul economic global. După o perioadă în care inflația părea să crească din cauza prețului petrolului și a presiunilor inflaționiste din sectorul serviciilor, situația pare să se amelioreze.
Deficitul bugetar generează probleme atât în România, cât și peste ocean. În octombrie, prețul petrolului a înregistrat o scădere, iar indicatorii privind costurile salariale au arătat semne de atenuare. De asemenea, inflația din sectorul serviciilor în țările occidentale a început să scadă, aducând-o sub nivelul de 3% pentru prima dată din mai 2021.
Deficitul bugetar generează neîncredere în rândul investitorilor
Cu toate acestea, o preocupare crescută este legată de deficitul bugetar, care a devenit o problemă majoră nu doar în România, ci și în Statele Unite ale Americii. În SUA, perspectiva unui deficit de aproximativ 8% din PIB într-un an în care economia nu pare să aibă nevoie de stimulente fiscale a ridicat semne de îndoială și neîncredere în rândul investitorilor în datoria publică a Americii. Aceasta a dus la creșterea costurilor de finanțare pe termen lung ale SUA.
Un aspect crucial pentru piețele financiare este evoluția randamentelor titlurilor de stat SUA pe 10 ani. În ultimele 6 luni, aceste randamente au crescut rapid cu aproximativ 1,5 puncte procentuale. Cu toate acestea, există opinii împărțite cu privire la direcția pe care o vor lua randamentele în viitor. Unii susțin că vor crește, în timp ce alții argumentează că vor scădea. Pentru investitori, este important să înțeleagă impactul evoluției acestor randamente asupra piețelor financiare.
O preocupare semnificativă este legată de posibilitatea apariției „dominanței fiscale”. Acest concept implică faptul că politica fiscală are prioritate asupra politicii monetare și poate restricționa capacitatea băncii centrale de a gestiona inflația.
Cu creșterea datoriei publice și costurile acesteia, guvernele pot fi tentate să mențină dobânzile scăzute pentru a reduce costurile de finanțare, ceea ce poate duce la o creștere a inflației.
Pe termen mediu, este crucial să ne întrebăm dacă ne apropiem de un regim de „dominanță fiscală”. Există deja semne de tensiune în ceea ce privește deficitul bugetar, iar costurile de finanțare a datoriei publice ar putea crește pe măsură ce dobânzile rămân ridicate.
De asemenea, anul 2024 este un an electoral important în SUA și România, ceea ce poate determina eforturile de reducere a dobânzilor pentru a susține creșterea economică și pentru a evita măsurile restrictive fiscale.
Un alt aspect de luat în considerare este fenomenul de „crowding out”, care apare atunci când finanțarea este limitată și guvernul concurează cu sectorul privat pentru resursele disponibile. Acest lucru poate duce la o scădere a investițiilor și consumului din sectorul privat, ceea ce ar putea afecta creșterea economică și încasările bugetare.
Cu toate acestea, investitorii pot lua măsuri pentru a se proteja de dominanța fiscală printr-o selecție adecvată a strategiilor de investiții și a instrumentelor financiare.
Fondurile și portofoliile diversificate pot oferi o protecție împotriva impactului negativ al dominanței fiscale. Este important să se monitorizeze evoluția randamentelor și a așteptărilor inflaționiste pentru a înțelege mai bine tendințele piețelor financiare și a lua decizii de investiții informate.