Având în vedere că Ucraina și Georgia încearcă să adere la NATO, Alianța va trebui să aleagă: fie le sprijină, fie cedează în fața Rusiei. În ultimul caz, va suferi o înfrângere politică zdrobitoare, scrie Konstantin Eggert într-un ediorial în Deutsche Welle.
Vladimir Putin va ataca Ucraina nu de pe uscat, ci de la Marea Neagră, blocând sau capturând porturile și creînd un coridor terestru care să conecteze Crimeea cu Rusia, subliniază DW.
NATO va condamna acțiunile Kremlinului, dar nu va interveni. La urma urmei, Ucraina nu este membru al Alianței și nu este acoperită de garanțiile articolului 5 din Tratatul Atlanticului de Nord, care asigură membrilor săi apărărea colectivă. Este concluzia unui comentariu al amiralului american în retragere, James Stavridis, fostul comandant aliat al NATO în Europa.
Scenariile NATO împotriva Rusiei
Liderii formatului București 9 (B9) ai „flancului estic” al NATO ar fi putut discuta un scenariu similar când s-au adunat la un summit virtual, cu secretarul general Jens Stoltenberg și președintele Joe Biden.
După „exercițiile” militare ale lui Putin în apropierea granițelor Ucrainei, niciun scenariu, oricât de fantezist, nu ar trebui ignorat. Oficialii din Ucraina spun că un număr masiv de trupe rămân desfășurate cu echipamente militare în imediata vecinătate, deși exercițiile de „pregătire pentru luptă” ale Rusiei în apropierea granițelor s-au încheiat oficial.
Ceilalți membri ai formatului B9 sunt Letonia, Lituania, Estonia, Republica Cehă, Slovacia, Ungaria și Bulgaria. Deși se știe că Ungaria și Bulgaria au poziții mai soft față de Rusia decât celelalte, grupul susține că e nevoie de o presiune maximă față de Kremlin.
Germania și Franța tind să fie mai dure în abordări vizavi de Rusia. Jocurile Kremlinului de-a războiul, combinate cu rapoarte privind implicarea Rusiei în acte de sabotaj în Cehia au oferit statelor din Europa Centrală și Balticelor ocazia de a spune „v-am avertizat!”.
Judecând după participarea lui Biden, București9 se bucură de atenția celui mai important membru NATO: SUA. Într-o vizită la Kiev, secretarul de Stat Antony Blinken a promis mai multe livrări de arme SUA către Ucraina.
Și a sugerat posibilitatea acordării țării statutului de partener global, pe care îl au doar aliați precum Coreea de Sud, Australia și Iordania. Dacă Ucraina va primi un astfel de „upgrade”, va urma, probabil, și Georgia în curând.
Liniile roșii ale lui Putin
Putin este ferm convins că nicio altă fostă componentă a URSS nu ar trebui să viseze să adere la NATO. Aceasta este „linia roșie” impusă de el, făcută și mai roșie de prestigiul personal pe care îl asociază cu reconstruirea statutului de superputere sovietică.
După ce Putin a organizat în 2020 un plebiscit fals, care i-ar putea permite să conducă Rusia până în 2036, NATO trebuie să analizeze orizontul de 15 ani în tratarea ambițiilor geostrategice ale Moscovei.
Deși Marea Neagră este menționată constant ca regiune prioritară, nu este evident că alianța are o strategie acolo. Iar Ucraina (și Georgia) nu vor înceta să bată la ușa NATO.
Armata Ucrainei a câștigat experiență în șapte ani de confruntare cu forțele rusești. Cu acces la armele SUA, acestea sunt mult mai bine înarmate și instruite.
Controlul politic civil asupra armatei este în mare măsură în concordanță cu standardele NATO. Cerința menționată adesea, ca o țară candidată să nu aibă dispute teritoriale cu vecinii, este importantă. Dar nu este formalizată de documentul fundamental al alianțe, Tratatul de la Washington din 1949.
Iar elita politică și militară a Ucrainei este obligată să insiste tot mai mult că aderarea la NATO este singura garanție reală a securității țării.
Odată cu Summitul NATO de la București, din 2008, care promitea viitoarea aderare a celor două state foste sovietice, va deveni extrem de dificil pentru aliați să continue să împace Rusia, menținând în același timp eventualii aliați în anticameră.
Imprevizibil, Putin poate să decidă o „lovitură preventivă” împotriva Ucrainei. Având în vedere creșterea puternică a eficienței în luptă a forțelor armate ucrainene, asta ar însemna un război major în regiunea Mării Negre, la o scară incomparabilă cu conflictul din 2014-2015.
Un astfel de război ar atinge piețele globale și va pune capăt stabilității precare de pe flancul sudic al NATO. În cazul în care Ucraina ar fi înfrântă – o posibilitate distinctă, Kremlinul ar deveni puterea dominantă la Marea Neagră. Mai mult, după ani de cooperare cu Kievul, aceasta ar fi și înfrângerea NATO.
Cel mai important, ar scinda și ar slăbi fatal alianța. După ce liderii din formatul 9 București au încercat să tragă un semnal de alarmă de câțiva ani, iar alți aliați pretind că acest lucru îi privește doar parțial. Un astfel de rezultat ar fi cea mai mare victorie a lui Putin.