Această situaţie este provocată în principal de expansiunea extracţiei da gaze naturale în SUA prin exploatarea gazelor de şist, iar implicaţiile sale politice sunt enorme, pieţele energetice mondiale fiind zguduite una după cealaltă precum piesele jocului de domino. Într-un viitor previzibil, SUA ar putea să nu mai aibă nevoie să importe gaze naturale, iar Rusia va fi marele perdant, această resursă energetică fiind nu numai o sursă de venituri ci şi un vector de influenţă politică în lume.

Această evoluţie a început cu câţiva ani în urmă, când în SUA a început exploatarea rezervelor de gaze din rocile şistoase, după ce experţi în domeniu au avertizat că rezervele convenţionale de gaze de pe teritoriul american se vor epuiza în curând. La ora actuală, gazele naturale obţinute din rocile şistoase prin procedeul de fracturare hidraulică au permis creşterea producţiei şi implicit a ofertei pe piaţa mondială, în consecinţă preţul scăzând semnificativ. Cantitatea de gaze care astăzi este livrată de către Rusia Europei pentru suma de 10 dolari este achiziţionată în SUA pentru numai 3 dolari.
Un viitor cu mai puţine gaze ruseşti

În aceste condiţii, unele guverne europene încep să se gândească la un viitor cu mai puţine gaze naturale ruseşti, mai ales după experienţa anului 2009 când Rusia a tăiat livrările de gaze în urma unui diferend comercial cu Ucraina, multe ţări europene fiind atunci afectate. O astfel de situaţie s-ar putea reedita, astfel că ţările europene caută acum variante la gazul rusesc.

Concernul rus Gazprom a înregistrat anul trecut un profit de 44 de miliarde de dolari, dar luna trecută a anunţat că renunţă la proiectul exploatării unui nou zăcământ în zona arctică, iar ultimele sale rapoarte financiare arată o scădere a profitului cu 25%.

Această provocare strategică nu este ignorată nici în campania electorală pentru alegerile prezidenţiale din SUA. Astfel, candidatul republican, Mitt Romney, a promis că va continua politicile menite să reducă dependenţa naţiunilor europene de energia provenită din Rusia. La rândul său, contracandidatul democrat, actualul preşedinte Barack Obama, a afirmat că SUA ar putea ‘să exploateze o rezervă de gaze naturale care stă exact sub noi’, ceea ce va reduce la jumătate importurile de petrol ale SUA până în anul 2020.

În Europa, ministrul polonez al mediului se aşteaptă ca mărirea producţiei de gaze extrase din rocile şistoase europene să reducă importurile prin gazoductele din Rusia şi Algeria.

Dar un director al Gazprom, Serghei Komlev, susţine că implicaţiile exploatării gazelor de şist din Statele Unite nu vor fi majore pentru Rusia, întrucât gazele americane nu vor fi livrate Europei decât în cantităţi reduse şi estimează ca actualele preţuri scăzute din SUA nu vor dura dura mult timp. Această idee este susţinută şi de James Diemer, vicepreşedinte al societăţii americane de consultanţă Pace Global (care lucrează şi pentru Gazprom), el afirmând că costurile exploatării rocilor şistoase sunt mai mari decât preţul actual al gazelor pe piaţa mondială.

Experta în probleme ruseşti la Brookings Institution, un think-tank de la Washington, Fiona Hill, a asistat anul trecut la un discurs al preşedintelui Putin în faţa presei şi a mediului academic. "Singura dată când l-am văzut cu adevărat implicat a fost atunci când a încercat să ne explice cât de periculoasă este fracturarea hidraulică". Ea mai afirmă că în mediile europene există bănuiala că Rusia ar susţine organizaţii ecologiste care se opun vehement aplicării procedeului de fracturare hidraulică în Europa şi reaminteşte că Gazprom deţine societăţi media care au difuzat în Rusia şi în Europa reportaje despre efectele negative ale acestui procedeu asupra mediului înconjurător.

În schimb, mass-media americană a elaborat analize în care susţine că poluarea apei şi a aerului în urma exploatării gazelor de şist este rară. Unele organizaţii de protecţie a mediului înconjurător şi unii oameni de ştiinţă se situează pe o poziţie intermediară şi afirmă că este nevoie de cercetări mai aprofundate.
Companiile america, nerăbdătoare să exporte gazele extrase din rocile de şist

Acum companiile americane se arată nerăbdătoare să exporte gazele extrase din rocile de şist. Problema este atât de sensibilă încât administraţia Obama a amânat până după alegeri decizia legată de acordarea permiselor de export. Existenţa unui potenţial pentru export ar putea să-i determine pe alţii să ceară Rusiei reducerea preţurilor la gaze, afirmă Kenneth Medlock, expert în probleme energetice la Institutul James Baker pentru Politici Publice de la Universitatea Rice din Houston. "Acest lucru va schimba poziţia fiecăruia la masa negocierilor", punctează el.

Dar această binefacere economică a exploatării gazelor de şist are în SUA şi o mare necunoscută, avertizează Fiona Hill. Spre deosebire de Rusia şi de alte ţări, în SUA nici guvernul şi nici o companie privată nu pot să o controleze sau să o conducă în mod real. Ea se întreabă dacă "americanii pot să facă ceea ce fac ruşii, şi anume să o folosească drept instrument politic".
Sursa: Agerpres