Ziua de 24 februarie 2022 va rămâne în manualele de istorie ca fiind ziua în care Rusia a atacat țara vecină Ucraina, declanșând un conflict care a provocat o serie de efecte economice negative în lanț, ce au afectat întreaga planetă, răvășită deja din 2020 de o criză sanitară, nemaiîntâlnită în ultimul secol, se arată într-un comunicat de presă remis, vineri, 24 februarie, de către Goldring.

Sancțiunile aplicate Rusiei au dus inflația în zona euro și în SUA la niveluri istorice

Cum poate un conflict izolat din estul Europei, între doar două țări, să afecteze economia unei planete întregi este lesne de explicat, dacă ne uităm la combatanți. Un război clasic, cu arme tradiționale, distrugeri materiale, pierderi de vieți omenești și anexare de teritorii între doi lideri mondiali pe piețe strategice – Rusia care domina piața energetică și Ucraina, recunoscută ca lider în exportul de cereale și produse agricolele – nu putea să rămână fără ecou în economia globală, arată o analiză realizată de specialiștii Goldring.

Dincolo de șocul izbucnirii unui război în Europa, primul și cel mai vizibil efect, resimțit de toată populația planetei, a fost creșterea masivă a prețurilor, după ce Europa a redus, într-o proporție uriașă, importurile de gaze și petrol rusești, iar accesul cerealelor și produselor alimentare ucrainene pe piețele externe a fost stopat sau îngreunat semnificativ din cauza distrugerii rutelor de transport terestre și navale, arată sursa citată.

După cum era de așteptat, invazia rusă în Ucraina a generat sancțiuni internaționale importante asupra economiei din Rusia, care s-au reflectat într-un deficit al unor mărfuri de pe piața mondială și care au dus, evident, la scumpirea lor.

Potrivit analiștilor Goldring, la începutul anului 2022, prețul petrolului și al gazelor naturale era deja ridicat, din cauza impactului pandemiei asupra producției și a cererii susținute, ca urmare a redresării economiei mondiale post-pandemice, iar sancțiunile aplicate Rusiei nu au făcut decât să ducă inflația din zona euro, cea din SUA și nu numai, la niveluri cu mult peste prognozele anterioare.

Așadar, declanșarea războiului a adus și mai multă volatilitate pentru piața mărfurilor și am asistat astfel, în 2022, la atingerea unui nou maxim, din 2008 încoace, al prețului petrolului Brent și al prețului gazelor naturale, în timp ce prețul grâului și al porumbului s-a tranzacționat în apropierea unor niveluri istorice record.

Această volatilitate s-a reflectat imediat asupra nivelului inflației atât direct, cât și prin influența asupra altor componente ale coșului de consum și a condus la acțiuni mai agresive din partea Băncilor Centrale și la moderarea sentimentului economic. Toți acești factori s-au reflectat asupra piețelor de acțiuni și obligațiuni.

Rata inflației din zona euro a depășit cu mult așteptările în anul 2022 și, deși vedem în 2023 că aceasta începe să se normalizeze, încă se menține la niveluri ridicate, fapt care va genera și o menținere a dobânzilor la valori ridicate în perioada imediat următoare, se arată în comunicatul de presă.

Europa nu mai este dependentă de gazul rusesc și are depozitele pline

Sursa citată relatează că, în același timp, ca urmare a conflictului, Uniunea Europeană a căutat să reducă dependența față de gazul rusesc, care a fost compensat de o creștere bruscă a importurilor de gaze naturale lichefiate, în special venite din SUA.

„Dacă în anul 2021 aproximativ jumătate din importurile de gaze din UE proveneau din Rusia, în luna noiembrie 2022 procentul era de 12,9%. Pentru perioada ianuarie – noiembrie 2022, Rusia avea o cotă de 25% din importurile de gaze ale UE, în timp ce Norvegia avea 25%, iar Algeria 12%. În completarea celor două din urmă, importurile de gaze naturale lichefiate, în principal din SUA, Qatar și Nigeria (26%), asigurau peste 60% din importuri” a explicat Claudiu Demian, analist Goldring.

Dinamica prețurilor gazelor a fost influențată de un mix de factori, printre care contextul climatic favorabil, gradul ridicat de depozitare a gazelor din UE, dar și eforturile acesteia de a identifica surse alternative de aprovizionare, corelate cu plafonări ale prețurilor. Atât finalul anului 2022, cât și începutul anului 2023, a demonstrat că Europa are un grad ridicat de gaze depozitate, raportat cu nivelurile istorice din ultimii 10 ani.

„În ceea ce privește piețele de acțiuni și obligațiuni, factorii macro vor dicta în continuare trendul acestora pe termen scurt și mediu. O oprire a creșterilor ratelor de dobândă din partea băncilor centrale, corelată cu o tendință de scădere a economiei în următoarea perioadă, ar putea influența pozitiv piețele de obligațiuni, care încă pot reprezenta o bună oportunitate de diversificare a portofoliilor.” a explicat specialistul Goldring.

În ceea ce privește piața acțiunilor, deși este dificil de spus cum va arăta evoluția acestora pe termen scurt, acestea vor supraperforma restul claselor de active pe termen lung, motiv pentru care investitorii pe termen lung pot găsi în piețe companii cu fundamente solide, la prețuri de tranzacționare atractive, conform sursei citate.