În contextul recentei aprobări de către Guvernul României a proiectului de modificare a legii pensiilor publice, AmCham Romania îşi exprimă îngrijorarea cu privire la creşterea substanţială a cheltuielilor cu asistenţa socială pe care acest proiect o generează la nivelul bugetului general consolidat. Considerăm că se impune ca prezentarea şi consultările pe marginea unui proiect legislativ cu un impact bugetar semnificativ pe termen mediu şi lung să conţină în expunerea de motive informaţiile despre sursele de finanţare a cheltuielilor, în conformitate cu prevederile Legii finanţelor publice nr. 500/2002 şi ale Legii responsabilităţii fiscale nr. 69/2010″, se precizează într-un comunicat al AmCham România, remis miercuri AGERPRES. 

AmCham România semnalează lipsa de sustenabilitate economică a creşterilor de cheltuieli ce decurg din modificările propuse de acest proiect, până la un nivel ce prezintă un risc ridicat de a crea dezechilibre bugetare care depăşesc cu mult limitele prevăzute de angajamentele europene ale României sau potenţialul de finanţare de care dispune economia românească. 

Reprezentanţii AmCham România susţin că „este de aşteptat ca în lipsa unor surse de finanţare clar identificate, astfel de măsuri să fie urmate de adoptarea intempestivă a unor ajustări bugetare drastice în sensul creşterilor semnificative de impozite şi taxe sau reducerilor masive de cheltuieli, sacrificând de cele mai multe ori investiţiile, atât de necesare pentru o creştere economică sănătoasă”. 

În plus, fiind vorba de creşteri prezumabil permanente ale cheltuielilor cu pensiile şi de menţinerea unui sistem de finanţare a acestora din contribuţiile contemporane ale salariaţiilor şi a altor contributori la bugetul asigurărilor sociale (sistemul ‘Pay-as-you-go’), analiza de impact a legii trebuie să aibă în vedere nu doar efectele pe termen scurt, ci şi impactul asupra sustenabilităţii pe termen mediu şi lung a sistemului de pensii publice. Aceasta este cu atât mai necesară, spun reprezentanţii AmCham, în contextul în care proiecţiile demografice pentru Romania indică o îmbătrânire accentuată a populaţiei, şi implicit înrăutăţirea în ritm alert a raportului dintre numărul de salariaţi (sau mai general, a contributorilor la bugetul de asigurări sociale) şi cel al pensionarilor. 

 

Guvernul a discutat în şedinţa din 10 octombrie noua lege a pensiilor, proiectul de act normativ vizând, potrivit premierului Viorica Dăncilă, creşterea veniturilor pensionarilor şi eliminarea inechităţilor în sistemul public de pensii. 

Potrivit ministrului Muncii, Lia-Olguţa Vasilescu, valoarea punctului de referinţă pentru calcularea pensiilor se va indexa anual cu inflaţia, începând din 2022, şi 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat. 

„Din 2022, valoarea punctului de referinţă se va indexa anual cu inflaţia şi 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat. Deci, aici apare prima diferenţă faţă de proiectul care a fost pus în dezbaterea publică după ce am prezentat mai multe formule de calcul Ministerului de Finanţe şi am convenit asupra faptului că aceasta este cea mai bună. Punctul de pensie va ajunge la 45% din valoarea salariului mediu brut pe economie, fără a lua în calcul întoarcerea sarcinii fiscale, în conformitate cu legislaţia fiscală în vigoare la data adoptării programului de guvernare. De altfel, reamintim că pensiile nu mai sunt purtătoare de CAS şi CASS, aceasta fiind una dintre măsurile ce a fost adoptată încă de la începutul anului trecut”, a afirmat ministrul Muncii, după şedinţa de Guvern de miercuri. 

Aceasta a ţinut să sublinieze că proiectul de act normativ se bazează pe mai multe principii fundamentale: contributivitate, adică plată în funcţie de contribuţie; egalitatea, adică pensionari care au aceeaşi vechime, dar care au ieşit la pensie în momente diferite, primesc aceeaşi sumă de bani; solidaritatea socială, adică generaţiile în activitate susţin, prin plata contribuţiilor lor, generaţiile de pensionari şi, în viitor, vor fi susţinute la rândul lor; imprescriptibilitate, adică dreptul la pensie nu se poate prescrie. 

Anterior, Olguţa Vasilescu declarase că nu vor fi introduse noi taxe pentru aplicarea noii legi a pensiilor în condiţiile în care produsul intern brut creşte în fiecare an şi s-a lucrat pe datele Comisiei Naţionale de Prognoză, care nu a greşit niciodată până acum. Ministrul Muncii a precizat că impactul bugetar al Legii pensiilor va fi, în 2019, de 8,4 miliarde de lei şi va creşte constant în următorii trei ani la 24,8 miliarde lei în 2020, 58 de miliarde de lei în 2021 şi la 81 de miliarde de lei în 2022. AGERPRES