Uniunea Europeană se confruntă cu o perioadă foarte grea, deoarece prețurile ridicate ale energiei ard rău la buzunare, iar problemele datoriei revin.
Combinația de crize, cauzate de invazia Ucrainei și de împrumuturi mari făcute când ratele dobânzilor erau artificial scăzute, va pune blocul comunitar la o nouă încercare, concluzionează o analiză Reuters, preluată de Theedgemarkets.
Într-un fel, scrie Reuters, dificultățile actuale sunt mai greu de gestionat pentru UE, decât criza euro de acum un deceniu. La acel moment, Banca Centrală Europeană a reușit să mențină ratele dobânzilor scăzute și să cumpere datorii guvernamentale. Acest lucru nu este acum o opțiune. De altfel, BCE tocmai a dublat dobânzile la 1,5% și încă mai urmează.
Crizele au și o parte bună pentru blocul comunitar
În paralel, UE se confruntă cu un șoc structural din cauza prețurilor ridicate la energie. Țări extrem de industrializate, precum Germania, vor trebui să-și restructureze modelele economice. Tensiunile dintre guverne sunt în creștere: la începutul lunii octombrie, Franța a anulat o întâlnire comună a cabinetului de la Paris cu Germania.
Dar crizele au și o parte bună pentru blocul comunitar. UE ar putea avea cea mai ieftină și mai curată energie din lume, până la mijlocul anilor 2030, și, probabil, va deveni mai puternică din punct de vedere geopolitic.
Liderii UE s-au felicitat, la începutul anului, când au impus sancțiuni Rusiei și au decis să sprijine Ucraina. Dar nu s-au gândit deloc la consecințele economice ale renunțării la exporturile de gaze rusești.
Guvernele nu au gândit prea bine pachetele de sprijin pe care le-au oferit consumatorilor și întreprinderilor pentru a amortiza impactul creșterii prețurilor la gaze. Drept urmare, cererea de gaz nu a scăzut atât de rapid pe cât se credea. Costul acestor pachete de sprijin financiar se adaugă la datoria publică. În plus, guvernele nu au făcut ce trebuia pentru a-și pregăti populațiile pentru vremurile dificile care urmează. Acest lucru crește riscul reacțiilor populiste în anii următori.
Solidaritatea se face țăndări
Solidaritatea se face țăndări. Franța a blocat o conductă de gaz a Spaniei peste Pirinei. Germania cheltuiește 200 de miliarde de euro pentru a-și salva consumatorii și întreprinderile, determinând alte țări să se plângă că Berlinul distorsionează piața unică a UE, oferind companiilor sale un avantaj nedrept.
Dar liderii UE au făcut și unele progrese în soluționarea diferendelor. Un impuls impresionant de a asigura mai mult gaze din surse non-rusești plus vremea neobișnuit de blândă au ajutat la reducerea prețurilor la gaze, ajungând la o treime din nivelurile de la sfârșitul lunii august, chiar dacă sunt și de cinci ori mai mari decât acum doi ani.
În același timp, UE și-a accelerat tranziția de la combustibilii fosili. Drept urmare, va avea energie ieftină și curată de la mijlocul anilor 2030.
Probleme cu datoriile
În ultimul deceniu, guvernele s-au întrecut să obțină datorii, fără să se gândească la modul în care vor fi rambursate. Cele mai recente subvenții pentru energie au venit la scurt timp după pachetele de sprijin din timpul pandemiei de Covid-19.
Liderii UE se plâng deja de ratele mari ale dobânzilor, Giorgia Meloni, noul premier italian, criticând BCE. Dar banca centrală nu poate evita majorarea dobânzilor chiar dacă ar vrea. Inflația din zona euro a fost de 9,9% în septembrie.
Dacă așteptările inflaționiste devin tot mai înrădăcinate, investitorii vor cere profituri mai mari pentru a deține obligațiuni guvernamentale, crescând și mai mult costul împrumutului.
Guvernelor le va fi în continuare extrem de dificil să-și controleze cheltuielile sau să reducă taxele. Le este frică de o reacție, la vot, dacă nu își ajută populația în fața creșterii tot mai mari a prețurilor.
Instituțiile UE vor depune eforturi pentru a preveni ca problemele legate de datorii să se transforme într-o criză totală. UE a suspendat din nou regulamentul fiscal, care ar fi impus țărilor să reducă datoria la 60% din PIB. Între timp, Comisia Europeană va propune, în curând, noi reguli care vor oferi guvernelor și mai mult timp să-și reducă datoria, cu condiția să investească în proiecte prioritare precum tranziția verde și securitatea.
Țările foarte îndatorate, cum este Italia, se tem că împrumuturile mai mari le vor spori problema datoriei.
Câștiguri geopolitice
În anii următori, UE va avea de suferit pentru că a decis să-și susțină interesele după invazia lui Putin. În ciuda disputelor și a greșelilor, există toate șansele ca blocul comunitar să câștige de pe urma acestei decizii istorice. Dacă războiul din Ucraina nu va conduce la un Armaghedon nuclear, UE va deveni mai puternică și mai sigură.
Relația UE cu Statele Unite se va schimba, de asemenea, odată cu încheierea crizei din Ucraina. America va avea nevoie din ce în ce mai mult de ajutorul UE pentru a opri China. UE va avea nevoie de o protecție mai redusă și va deveni un partener mult mai egal. Aceste beneficii geopolitice nu pot fi evaluate. Dar, pe măsură ce Europa se îndreaptă spre o iarnă grea, merită să ne amintim imaginea de ansamblu.