După ce a ajuns la 40$/baril ca rezultat al întâlnirii eșuate de la Doha, țițeiul Brent s-a redresat și aproape că a ajuns din nou la 45$/baril, zilele trecute. Greva petrolului din Kuweit care s-a încheiat marți a fost elementul salvator pentru grupul jenat de miniștri ai petrolului care au plecat din Doha duminică. 

Luni dimineața, atenția s-a îndreptat rapid de la războiul prețurilor și supraproducție la o altă întrerupere involuntară a stocului. Această cea din urmă întrerupere a fost una din cele câteva care au avut loc în ultimele două luni care, împreună cu producția încetinită a SUA, a susținut redresarea puternică și a atras investitori.

Cum producția din Kuweit se întoarce la nivelurile de dinainte de criză, atenția se poate întoarce către alți factori de influență din care, în prezent, mulți trag prețul în ambele direcții. Înainte de a-i evidenția pe unii dintre aceștia, atenția pe termen scurt s-a întors în America de Nord unde US Energy Information Administration a publicat ieri, spre seară, raportul săptămânal al stocurilor.

The American Petroleum Institute a publicat estimarea sa la sfârșitul zilei de marți, iar creșterea de 3,1 milioane de barili a fost aproape dublă față de așteptări. Un sondaj Bloomberg a pus ultima creștere a stocurilor la 2,3 milioane de barili cu alte așteptări.

Unii din actualii factori de influență care, sper, vor ajuta la explicarea unei volatilități continue pe piață.

Susținerea prețurilor mai mari

  • Procesul de reechilibrare este în plină desfășurare, mai ales în America de Nord unde producătorii americani și canadieni cu costuri ridicate sunt forțați să taie producția.
  • Cererea globală continuă să crească și, alături de încetinirea producției non-Opec, acest lucru va ajuta susținerea prețului în lunile următoare. 
  • Reducerile Capex în valoare de miliarde de dolari au creat o situație în care atenția pieței se va muta în cele din urmă de la supraproducție la lipsa rezervelor. 
  • Pe un termen foarte scurt, greva muncitorilor din Kuweit, acum încheiată, a fost un factor foarte important de susținere căci a scos peste 1,5 milioane barili din producția zilnică 

 

Susținerea îndemnului pentru prețuri mai mici

 

  • O creștere mai rapidă decât așteptările a producției din Iran și o Libie în curs de stabilizare, ceea ce crește posibilitatea întoarcerii numărului de barili dintr-o țară ce obișnuia să producă 1,6M b/zi și acum doar în jur de 300 000 b/zi.
  • Ca urmare a întâlnirii eșuate de la Doha, există riscul ca structura de putere din Arabia Saudită să se schimbe, crescând astfel impactul politic asupra prețurilor pe petrol. Dacă Arabia Saudită întoarce arma petrolului către Iran și începe creșterea producției, așa cum a amenințat, o întoarcere la minimul de 30$ și ceva nu poate fi scoasă din discuție. 
  • Pe un termen foarte scurt, o poziție long speculativă record în țițeiul Brent ar putea avea un impact negativ semnificativ asupra prețului dacă evenimentele determină o nevoie de a reduce expunerea.
  • Căderea contango la țițeiul Brent care, pe de o parte, a încântat investitorii pentru că reduce bătaia de cap de a deține o poziție long, ar putea în viitorul apropiat să ducă la creșterea rezervei pe măsură ce interesele de stocare sunt abandonate. Contango pe șase luni – adică reducerea dintre luna a șasea și prima lună –  a ajuns la 4,5$ în ianuarie și de atunci a scăzut la doar 1,5$ în prezent. La nivelurile actuale, interesele de stocare din tranzacțiile "cash and carry" atât on- cât și offshore vor fi din ce în ce mai mult abandonate, astfel reducând rezerva într-o piață deja supraalimentată.

 

Țițeiul Brent este încă limitat la intervalul dintre 35$/b și 45$/b în actualul trimestru înainte de a se muta mai sus în a doua jumătate către 50/b până la finalul anului. De asemenea, trebuie să respectăm cererea continuă pentru petrol din partea investitorilor și, dacă nu sunt provocați de schimbări în perspectiva pe termen scurt, aceste tranzacții vor fi menținute.  

Aceasta va face ca riscul să fie deturnat către în sus ceea ce, la rândul său, poate ajunge să fie contraproductiv datorită economiei îmbunătățite din America de Nord ce ar putea ajuta la stabilizarea (scăderea) producției crescând în același timp rezerva din operațiuni carry-trade abandonate. 

Dar deocamdată ne concentrăm pe raportul de stocuri care, în ultimele patru săptămâni, a generat mișcări importante în piață.