Climatul tot mai nefavorabil, politic, social și economic, pentru investiții poate duce la prăbușirea Chinei ca putere economică. S-ar putea să nu fie doar o pauză, ci sfârșitul epocii „Made in China”.
Planul „Made in China 2025” este implementat prin transfer de tehnologie, furt de proprietete intelectuală și cumpărarea de active strategice și companii hi-tech din Europa și nu numai, arată o analiză publicată de Eurasiareview.
Din 1979, companiile străine au deschis linii de producție pe coasta Chinei. Asta a dus la o creștere economică fără precedent a Chinei, dar creșterea pare să se oprească. Companiile străine se confruntă cu tot mai multe dificultăți, care duc la plecarea lor din China.
Avantajele legate de costuri ale investițiilor în China sunt în scădere din cauza temerilor precum transferul de tehnologie, furturi de proprietate intelectuală, controlul calității, fraude financiare.
Iar guvernele din întreaga lume sunt îngrijorate de dependența și de întreruperile lanțurilor de aprovizionare din China. Datorită unui sistem închis și opac, companiile nu pot face verificări prealabile în situațiile financiare trimestriale și anuale.
Din pricina politicilor coercitive ale guvernului chinez și a tarifelor comerciale din SUA, companii precum Apple, Whirlpool și Stanley Black & Decker fie au renunțat la planuri de delocalizare, fie au anunțat decizii de a muta producția în SUA.
Companii precum HP, Dell, Microsoft și Amazon își transferă activele din China. Unele dintre companiile care s-au mutat în țări vecine sunt Harley Davidson (Thailanda), Panasonic (Malaezia), Samsung (Vietnam / India) și Foxconn (Vietnam / India).
Companiile se confruntă și cu dificultăți cu partenerii locali, de la încălcarea obligațiilor contractuale de plată, până la încălcări ale mărcilor comerciale și furturi de brevete, fraude comerciale și financiare. Iar judecătorii din instanțe din regiuni îndepărtate au puțină experiență în soluționarea litigiilor care implică companii străine.
Furtul de DPI
Lipsa protecției DPI este o problemă majoră în timpul desfășurării activităților în China. Potrivit Camerei de Comerț din SUA, 86% din toate mărfurile contrafăcute provin din China. Compunerea practicii constă în utilizarea ilegală și ilegală a denumirilor companiei, mărcilor comerciale și brevetelor de proiectare.
Furtul de proprietate intelectuală
Furtul de proprietate intelectuală costă economia americană până la 600 de miliarde de dolari pe an. Companiile chineze au furat secrete comerciale din mai multe sectoare precum automobile, aviație, produse chimice, electronice de larg consum, software, biotehnologie și produse farmaceutice.
China a furat date din proiecte de apărare ale SUA, cum ar fi avionul F-35, sistemul de luptă Aegis, sistemul de rachete Patriot, vehiculele subacvatice fără pilot.
Transferul de tehnologie
Conform legilor chineze, companiile străine trebuie să transfere tehnologia unui partener local. După ce a dobândit expertiză tehnică și competență în produs, partenerul local înființează o companie rivală și vinde același produs sub o nouă marcă și protecție legală.
În timp ce companiile străine cheltuiesc miliarde de dolari pe cercetare și dezvoltare, companiile chineze primesc tehnologia pe gratis.
În paralel, guvernul chinez fură tehnologia de la companiile străine care operează în China. Iar companiile sunt tot preocupate de mediul de supraveghere sofisticat și omniprezent în China.
Un alt aspect este încetinirea creșterii, care alimentează nemulțumirile forței de muncă în a doua cea mai mare economie a lumii. Companiile se confruntă cu proteste, greve și închideri. Aceste conflicte între muncitori și conducerea locală indică sfârșitul unei ere de fabricație la prețuri reduse și începutul unui mediu dificil pentru companii.
De asemenea, companiilor li se poate interzice să funcționeze în China dacă angajații lor fac comentarii pe rețelele sociale, considerate de Beijing drept o ofensă adusă politicilor sale autoritare.
Creșterea costurilor afacerilor
Costurile forței de muncă din China sunt mai mari decât în majoritatea țărilor ASEAN. Iar costurile exploatării unei fabrici în SUA și China sunt aproximativ egale, în timp ce lucrătorii americani sunt mult mai productivi decât omologii lor chinezi.
„Made in China” nu mai reprezintă un mare avantaj odată ce se iau în considerare terenurile, logistica, taxele vamale, tarifele comerciale, războaiele comerciale, transferul de tehnologie, furturile de proprietate intelectuală și costurile angajaților.
Investigațiile Beijingului asupra companiilor, tensiunile tot mai mari cu țările vecine și creșterea salariilor au determinat deja companiile să părăsească China. Concluzia poate fi așadar că politicile de investiții ale Chinei vor duce la o economie închisă, precum în fosta Uniune Sovietică, conchide Eurasiareviw.