Pe 18 iunie, banca centrală a Elveţiei a anunţat menţinerea ratei-cheie a dobânzii la nivelul minim istoric de 0,25% – comunicând, totodată, că rămâne pregatită pentru o „acţiune fermă” în direcţia prevenirii unei „aprecieri iraţionale” a francului în faţa monedei unice europene. Semnalul se inscria în seria avertismentelor lansate în mod repetat de la începutul acestui an de către oficiali de top ai instituţiei Elveţiene, însoţite, de altfel, de intervenţia directă efectuată în piaţa forex pe 12 martie.
La câteva ore după anunţul de politică monetară din 18 iunie, francul elveţian a suferit o depreciere puternică şi rapidă în faţa euro. O asemenea evoluţie – care a avut toate caracteristicile unei intervenţii – s-a repetat pe 24 şi 25 iunie. Banca centrală a Elveţiei nu a dorit să comenteze mişcările de piaţa în cauză.
Motivul oficial pentru care banca centrală a Elveţiei îşi vinde propria monedă a fost legat de prevenirea riscurilor deflaţioniste (în luna mai, preţurile la nivelul consumatorilor Elveţiei au suferit cel mai sever declin anualizat din ultimele cinci decade). Totodată, însă, intervenţiile forex ale băncii centrale a Elveţiei sunt echivalente unor deprecieri valutare competitive în sprijinul exportatorilor locali. Elveţia nu este membră a G7 sau a G20 – putând din această perspectivă să-şi asume acţiuni de politica valutară care la nivelul organismelor internaţionale amintite mai sus ar produce cu siguranţă trepidaţii.
Încă din vara anului 2007, francul elvetian şi yenul japonez au evoluat într-un univers propriu marcat de aprecieri puternice şi constante. Principalul factor care a favorizat cele doua monede (în particular yenul japonez) a fost abandonul generalizat al operatiunilor tip „carry trade” – care în anii trecuţi au speculat un diferenţial pozitiv dintre dobânzi aproape nesemnificative în Japonia şi Elveţia şi randamente uriaşe oferite de către o serie largă de active financiare (de la indici bursieri din America Latină la imobiliare în Europa de Est). Yenul japonez şi, într-o măsură mai redusă, francul elveţian au fost preferate pentru finanţarea speculaţiilor tip „carry trade” nu numai datorită dobânzilor nesemnificative ataşate, dar şi pentru lichiditatea notabilă a acestor valute.
Pe parcursul lunilor recente, Banca Japoniei nu a intervenit în direcţia deprecierii yenului – deşi banca centrală niponă are o lungă tradiţie în acest sens. Dincolo de posibilitatea unei erori de calcul economic şi/sau politic – absenţa unei acţiuni în forţă în pieţele forex s-ar putea lega de o reconsiderare mai mult decât pur formală de către G7 a riscului accentuării protecţionismului global, direcţie în care se încadrează şi moderarea tonului grupului celor mai importante economii faţă de China.
În urmă cu câteva zile, Uniunea Europeană şi Statele Unite au reclamat China la Organizaţia Mondială a Comerţului, invocând restricţii impuse de Beijing la importurile de materii prime. Acceptul obţinut la nivelul G7 şi G20 pentru evitarea unor actiuni protecţioniste, inclusiv deprecieri valutare competitive deghizate drept intervenţii forex destinate combaterii presiunilor deflaţioniste, va fi testat din nou dacă economiile îşi continuă agonia – în condiţiile în care Organizaţia Mondială a Comerţului a previzionat că volumul comerţului global se va reduce în acest an cu 9%, marcând astfel cel mai dramatic declin al perioadei care a trecut de la al doilea razboi mondial.
„Niciodată nu am văzut o lume atât de determinată să colaboreze”, declara premierul britanic Gordon Brown chiar înaintea întâlnirii G20 desfăşurate la începutul lunii aprilie la Londra. Elveţia nu pare să se simtă confortabil pe lista premierului Brown. Curând, cele mai importante economii ale lumii ar putea să-i urmeze exemplul.
DETALII:
Citeşte mai multe analize pe www.tradeville.eu.
NOTĂ: Acest material are exclusiv un scop pur informativ, neconstituind o recomandare de a tranzacţiona în oricare din pieţele financiare menţionate. Tranzacţiile în marjă presupun riscuri financiare semnificative. Tradeville SA nu îşi asumă responsabilitatea pentru tranzacţiile efectuate pe baza informaţiilor prezentate. Datele utilizate pentru redactarea materialului au fost obţinute din surse considerate a fi de încredere, însă nu există nicio garanţie privind corectitudinea acestora.
