În ultimele zile, petrolul a suferit scăderi ale prețurilor, pe fondul temerilor că o încetinire a economiei globale va descuraja cererea. Investitorii sunt din ce în ce mai îngrijorați de faptul că majorările agresive de dobândă ale Rezervei Federale, care vizează reducerea inflației, va duce economia SUA la o „frânare bruscă”, un scenariu care ar putea afecta în mod semnificativ cererea de mărfuri.
Dacă vorbim despre partea de ofertă, Rusia a devenit cel mai mare furnizor de petrol al Chinei, care a profitat de prețurile reduse la țiței, pe fondul sancțiunilor impuse în urma izbucnirii conflictului din Ucraina, arată o analiză a casei de brokeraj XTB România.
Importurile de petrol rusesc în luna mai au crescut cu 55% față de aceeași perioadă a anului trecut, atingând un nivel record și înlocuind Arabia Saudită ca cel mai mare furnizor al Chinei.
China a intensificat achizițiile de petrol rusesc, în ciuda cererii reduse cauzate de restricțiile referitoare la pandemie și de încetinirea economiei. Și companiile chineze, inclusiv gigantul de rafinare de stat Sinopec și compania administrată de stat, Zhenhua Oil, și-au majorat achizițiile de țiței rusesc în ultimele luni.
De ce și-a intensificat China achizițiile de petrol rusesc?
Această tendință vine pe fondul faptului că li s-au oferit discounturi semnificative de preț, deoarece cumpărătorii din Europa și SUA au evitat petrolul din Rusia, în conformitate cu sancțiunile impuse.
Acest demers sugerează că entitățile din China au vrut să profite de prețurile mai scăzute din prezent și să își creeze rezerve, întrucât „discounturile” oferite de Rusia nu vor persista la nesfârșit.
Conform datelor Administrației Generale a Vămilor din China, importurile în China, care includ livrări prin conducta din Oceanul Pacific provenite din Siberia de Est și transporturi pe mare, s-au ridicat la aproape 8,42 milioane de tone luna trecută.
Prognozele pentru viitor sunt destul de incerte, fapt ce sugerează contextul imprevizibil în care ne aflăm.
Organizația OPEC+ își va publica previziunile oficiale pentru 2023 în iulie, iar conform unor surse ale Reuters, va fi prezentată o creștere a cererii de petrol cu 2 milioane de barili pe zi (bpd) sau mai puțin.
Un astfel de nivel ar fi semnificativ mai mic decât creșterea cererii estimată pentru 2022 de 3,36 milioane bpd. Prognoza originală a OPEC pentru 2022, publicată în 2021, se aștepta la 3,28 milioane bpd de creștere a cererii. Ulterior, OPEC și-a ajustat în creștere așteptările la 4 milioane bpd înainte de a le reduce încă o dată la 3,36 milioane bpd.
Estimările analiștilor pentru anul 2022
Pe de altă parte, Prognoza Citi pentru cel de-al doilea trimestru al anului pentru prețul cotației Brent estimează o creștere la 113 USD pe baril, față de 99 USD pe baril în prognoza anterioară. De asemenea, banca și-a ajustat în sus și prognozele pentru T3 și T4 la 99 USD, respectiv 85 USD per baril.
Pentru 2023, Citi și-a majorat prețul estimat pentru Brent la 75 de USD, cu 16 USD pe baril mai sus decât estima anterior. Și Barclay’s și-a majorat prognoza de preț, invocând sancțiunile UE asupra petrolului din Rusia drept principalul motiv.
Banca prognozează că prețul mediu Brent din acest an și de anul viitor o să se plaseze la 111 USD per baril, ceea ce reprezintă o creștere cu 11 USD a așteptărilor pentru acest an și cu 23 USD a prognozelor pentru anul viitor.
Scăderile recente ale prețului barilului de petrol par să fie justificate de faptul că investitorii sunt îngrijorați că economiile dezvoltate s-ar putea afla sub presiune puternică în a doua jumătate a anului.
Astfel, pe piață au apărut mai multe informații despre cerere și ofertă care au pus o presiune suplimentară asupra prețurilor țițeiului.
Datele Joint Organisations Data Initiative (JODI) arată o scădere a cererii de petrol în aprilie, la 97% față de nivelurile din 2019 (în principal din țările asiatice). Pe de altă parte, producția de petrol a Libiei ar putea reveni până la 800.000 bpd, comparativ cu 100.000 bpd raportat recent (totuși, s-ar putea să nu fie o creștere stabilă).
În plus, producția de țiței din Arabia Saudită crește la 10,44 milioane bpd, exporturile sunt în creștere, iar stocurile interne au crescut la nivelul de aproape 140 de milioane de barili. Dacă analizăm datele privind stocurile, în SUA acest indicator se află la cel mai scăzut nivel din ultimii 5 ani. Totuși, par să fi atins un minim în această zonă și încearcă o consolidare.
Stocurile de la capacitatea de depozitare Cushing din SUA sunt extrem de scăzute, ceea ce arată cererea enormă de petrol. În trecut, o valoare a stocurilor apropiată de zona de 20 de milioane de barili la punctul de decontare (aproximativ 1-1,5 zile de consum) erau considerate semnale contrare.
Cu toate acestea, în prezent putem observa o cerere uriașă pentru țiței. În acest moment, este greu să vorbim despre o încetinire reală a consumului din SUA, deși prețul de 5 USD per galon este greu de „digerat” pentru majoritatea consumatorilor din SUA.
În acest context, președintele american, Joe Biden, va cere o suspendare a taxei federale la benzină, ce se ridică la 18,4 cenți per galon, în perioada de vară.
Mișcarea vine pentru a încerca să reducă presiunea ascendentă asupra prețului din sezonul de vacanță, după ce prețul mediu de vânzare la pompă din SUA a depășit 5 dolari pe galon luna aceasta. Această valoare a fost atinsă după o majorare de peste 50% în 2022.
La începutul izbucnirii conflictului din Ucraina de la sfârșitul lunii februarie, prețul mediu al benzinei din Europa a crescut pentru scurt timp la peste 2 euro pe litru.
Totuși, cea mai recentă creștere face parte dintr-o accelerare susținută a prețurilor pe fondul ofertei limitate și a temerilor legate de un deficit de ofertă în timpul perioadei de vară a concediilor.
Un alt factor important care a alimentat creșterea prețurilor combustibililor de pe Vechiul Continent este cursul de schimb euro-dolar.
Slăbiciunea monedei euro în fața dolarului american
Petrolul și benzina au prețurile cotate în dolari pe piețele internaționale, ceea ce înseamnă că recenta slăbiciune a monedei euro în fața monedei americane a dus la o creștere suplimentară a prețurilor.
În urmă cu un an, prețul mediu pentru un litru de benzină în Zona Euro era de 1,30 euro, iar la începutul acestui an, prețul era de aproximativ 1,55 euro pe litru. Asta înseamnă că prețurile au crescut cu peste 50% în ultimul an și cu aproape 30% de la începutul anului 2022.
Aceste creșteri agresive au creat neliniște în rândul populației, care a început să își îndrepte privirea către decidenții politici pentru a găsi soluții. Nu a fost anunțată o decizie la nivel unitar, motiv pentru care fiecare guvern național a ales decizii de moment.
În Ungaria, guvernul a stabilit plafonarea prețului la benzină, dar doar pentru autoturismele înmatriculate în Ungaria. În același timp, Germania a redus prețul abonamentelor lunare pentru transportul public pentru a face această opțiune mai atractivă.
Franța, Italia, Germania și Bulgaria au redus dramatic taxele pe combustibil ca o modalitate de a reduce artificial costurile la pompă. Astfel de măsuri au adus critici din partea economiștilor, referitoare la faptul că menținerea unor astfel de politici pe o perioadă mai lungă poate avea un impact negativ asupra bilanțurilor guvernelor.
Croația și Slovenia sunt printre țările care fie au stabilit o formă de înghețare a prețurilor, fie au setat un preț maxim pentru combustibilul din benzinării.
În România, Guvernul a anunțat că va introduce un mecanism de compensare a prețului final la combustibil pentru o perioadă de trei luni (iulie, august, septembrie).
Momentan nu au fost oferite detalii despre metoda de funcționare, dar s-a precizat că această compensare nu va fi sub formă procentuală, ci o sumă nominală per litru.
Această soluție va fi una de moment
Trebuie să reamintim că prețul final de la pompă nu este influențat doar de prețul barilului de petrol. Aproximativ 40% din costul per litru de la pompă este reprezentat de costurile cu rafinarea, transportul și stocarea.
În contextul în care costurile acestor servicii vor crește, ele vor continua să fie transmise către consumatorul final prin intermediul prețului la pompă.
Varianta sustenabilă de stabilizare a prețului este echilibrarea cererii cu oferta
Acest scenariu se poate atinge prin două moduri: fie printr-o majorare a producției în încercarea de a satisface cererea puternică, fie printr-o reducere a cererii.
A doua variantă ar putea fi mai „dureroasă”, pentru că încetinirea cererii se poate realiza doar prin frânarea economiei, care de cele mai multe ori este mai agresivă decât se anticipează și poate foarte ușor să se transforme în recesiune.