Potrivit XTB România, incertitudinea este principalul motiv care influențează modul în care economisim. De ce sunt tinerii considerați „motoarele de creștere” a pieței, aflați în rândurile următoare.
Incertitudinea, principalul motiv care influențează modul în care economisim
Incertitudinea este unul dintre cuvintele de bază prin care se poate descrie societatea actuală, aspect care se reflectă și în modul în care oamenii economisesc, tinerii fiind considerați „motoare de creștere” a pieței din perspectiva investițiilor, arată analiștii XTB.
Economisirea, în teorie, se poate defini ca un act de „renunțare” la venitul prezent pentru a atinge obiective viitoare. Discuțiile despre economisire includ inevitabil cuvântul „complex”, mai ales deoarece procentul de economisire este acum mai mic decât era înainte de pandemie. Aceasta indică perspective de viitor nu prea optimiste.
Această scădere treptată în economisire este vizibilă în principalele state din zona Euro. Țări precum Germania, Franța sau Belgia au rate de economisire ce depășesc 12%, în timp ce în Italia, Spania și Portugalia ratele de economisire nu ajung nici măcar la 6%. În contrast, gospodăriile din România și Bulgaria adesea cheltuiesc mai mult decât câștigă, rezultând în rate de economisire negative. Conform unui raport al Comisiei Europene, ratele de economisire au fost negative în Bulgaria (-11%) și România (-6%) în ultimii 15 ani.
Aceste diferențe semnificative în ratele de economisire nu pot fi atribuite unui singur factor. Nivelul de educație financiară, veniturile și costul vieții joacă toate un rol în modul în care oamenii își gestionează finanțele.
Pensiile reprezintă un alt factor
Pensiile reprezintă un alt factor. În țări precum Grecia și Spania, pensiile mari descurajează economisirea. Acest lucru poate deveni problematic dacă autoritățile decid să ajusteze pensiile și alocațiile.
Tendința conservatoare îi determină pe mulți europeni să își păstreze economiile în conturile curente ale băncilor, o practică ce nu aduce randamente și nu contribuie la reducerea datoriilor. Într-un context de inflație ridicată, acești bani devin foarte neproductivi.
Mulți europeni nu realizează că un cont curent nu ar trebui să fie un produs bancar final, ci doar un intermediar care direcționează fondurile către un produs de economisire adecvat, spun analiștii XTB.
Fiecare țară are particularitățile sale în privința economisirii, dar europenii împărtășesc anumite comportamente și preferințe. Globalizarea, amplificată de social media, ne face să avem gusturi și preferințe tot mai asemănătoare.
Niciodată nu am fost mai asemănători – urmărim aceleași seriale, ascultăm aceeași muzică și admirăm aceiași influenceri. Deja avem exemple care demonstrează cum o tendință poate migra rapid în economie, cum ar fi boom-ul criptomonedelor sau fenomenul acțiunilor GameStop.
Obiceiurile de economisire, neschimbate zeci de ani până la ETF-uri
Prin urmare, nici finanțele personale nu sunt ocolite de această realitate și, chiar dacă există diferențe locale (în principal din motive de fiscalitate), preferința privind activele este din ce în ce mai unanimă – și nu doar în rândul europenilor.
Până nu demult, produsele de economisire convenționale precum depozitele sau fondurile de investiții erau produsele financiare preferate. Aceasta era o tendință care rămăsese neschimbată timp de decenii, până la apariția unui nou produs: ETF-urile.
ETF-urile, sau Exchange Traded Funds, sau pur și simplu fonduri de investiții cotate, își au originea în anii ’90 în Statele Unite. Aceste instrumente s-au născut pentru a îndeplini o sarcină simplă: să reproducă într-un mod mai ieftin și mai facil comportamentul unui indice bursier.
Investiția minimă, ușurința de a cumpăra și de a vinde și, mai ales, costurile reduse sunt principalii factori de succes ai acestui produs. Tocmai acest ultim factor, costul redus al investiției, este, fără îndoială, cel mai important factor de diferențiere al ETF-urilor față de alte produse similare.
| Bunuri în gestiune (mii de milioane de dolari) | 2013 | 2023 | 2028 (estimare) | Rata anuală de creștere (CAGR) |
| United States | 3.424 | 8.094 | 13.000 | 18,8% |
| Europa | 761 | 1.789 | 2.200 | 18,6% |
| Asia-Pacific | 529 | 1.259 | 2.500 | 18,9% |
| Canada | 107 | 296 | 700 | 22,7% |
Din volumul tabelului de mai sus, mai mult de 70% se află în Statele Unite, unde ETF-urile au depășit deja fondurile de investiții tradiționale, punctează analiștii XTB. Așadar, este inevitabilă întrebarea: ce a făcut ca ETF-urile să depășească bariera distribuției și să ajungă în sfârșit la investitori? Răspunsul este destul de simplu: planurile de investiții.
Un plan de investiții nu este altceva decât un portofoliu personalizat de ETF-uri, în care utilizatorul decide ce produse dorește să aleagă, ponderea fiecăruia dintre ele și modul în care să asigure depozitele.
Cum arată viitorul economiilor în Europa
Dacă ar trebui să definim vremurile noastre într-un singur cuvânt, acesta ar fi, fără îndoială, „incertitudine” (economică, politică, profesională, socială). Spre deosebire de generațiile anterioare, acum trăim într-o epocă în care stabilitatea nu se mai găsește nicăieri.
În acest context în plină schimbare accelerată de progresul tehnologic, a fost inevitabilă și modificarea rutinei noastre zilnice. Dacă nu mai sunăm, nu ne mai ghidăm sau nu mai comunicăm așa cum o făceam acum treizeci de ani, de ce mai economisim în continuare așa cum se făcea în trecut?
Tocmai această întrebare este cea pe care mulți investitori o au în fiecare zi, efectul fiind o creștere notabilă a acumulării unor produse precum ETF-urile, în detrimentul fondurilor de investiții tradiționale. La sfârșitul celui de-al treilea trimestru al anului 2023, volumul gestionat pe ETF-uri și fonduri pasive din Statele Unite le-a depășit pentru prima dată în istorie pe cele de gestionare activă, arată analiștii XTB.
Potrivit sondajului YouGov comandat de BlackRock, 65% din totalul ETF-urilor se află „în mâinile” investitorilor cu vârste mai mari de 35 de ani, o tendință care, însă, se va schimba radical pe parcursul anilor viitori. Generația numită „Millenials” (născută între anii ’80 și ’94) și generația Z (născută începând cu 1995) sunt considerate motoare de creștere pe piața europeană de ETF-uri. Potrivit acestui studiu, în viitor, persoanele cu vârsta peste 35 de ani vor ajunge să reprezinte doar 46% din proprietarii de ETF-uri, ceea ce ar face ca cei sub această vârstă să reprezinte categoria cu cele mai multe poziții pe acest produs, subliniază analiștii XTB.