Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) își exprimă îngrijorarea în privința ajutorului promis din partea statului pentru sectorul industriei ospitalității. Ritmul de analiză al dosarelor firmelor eligibile pentru a primi sprijin este extrem de lent.

Cel mai afectat domeniu în acest an și jumătate de pandemie a fost turismul. Am avut perioade de lockdown, am avut perioade cu restricții care au împiedicat traficul turistic, atât în România, cât și în străinătate. Numărul turiștilor străini a scăzut în această perioadă cu peste 94%, iar participarea la târgurile de turism a fost anulată, fiind prima dată în ultimii 40 de ani când România nu a mai participat la Târgul de turism la Londra (World Travel Market), cel mai important târg de profil din lume.

Schema de ajutor financiar pentru capital de lucru oferit IMM-urilor (între care erau eligibile și cele din turism) s-a oprit după circa două treimi din derularea lui; câteva mii de aplicații respinse – cele mai multe pe motive exclusiv birocratice – și alte câteva mii care, deși se regăsesc în listă ca admise, nu au în acest moment nicio speranță că vor mai primi acești bani după ce au făcut eforturi uriașe de a păstra în toată această perioadă toți salariații, aceasta fiind una dintre condițiile dure pe care au trebuit să și le asume în momentul aplicării. 

Paradoxal, deși nu se găsesc resurse financiare pentru aceste mii de IMM-uri care susțin lunar bugetul statului și plătesc salarii multor zeci de mii de angajați, guvernul a redeschis măsura similară dedicată întreprinderilor fără niciun angajat, cu contribuții insignifiante la bugetul statului și din a cărei listă de potențiali eligibili lipsesc tocmai liber profesioniștii autorizați (ex: ghizii de turism) și societățile comerciale cu activitate în turism și conexe.

Țările europene sprijină domeniul turism

În toate celelalte țări europene, domeniile turism si HORECA au fost și sunt în continuare sprijinite prompt, sub multiple forme: granturi nerambursabile, împrumuturi fără dobândă, garanții ale statului pentru rambursarea serviciilor neprestate etc. În România, o inițiativă legislativă de garantare a voucherelor compensatorii a putrezit prin sertarele diferitelor ministere și instituții pentru că nimeni nu a fost în stare să evalueze impactul bugetar.

Singurul act normativ pentru sprijin dedicat exclusiv turismului și HORECA (în care li s-a făcut loc ulterior și organizatorilor de evenimente), care a trecut prin două guverne, aniversează un an de la promulgare. Doar puțin peste 10.000 de întreprinderi au aplicat, adică aproximativ 13% din estimările ce se regăsesc în fundamentarea OUG 224/2020, semn că la data deschiderii aplicației un procent însemnat din operatorii economici din domeniu fie deja închiseseră, fie au considerat inacceptabile condițiile impuse pentru eligibilitate, fie au fost descurajați sau chiar blocați de birocrația pe care o implică depunerea cererii.

Chiar și așa însă, cu un număr de aplicanți de circa 7 ori mai mic decât cel estimat, la 4 luni de la închiderea aplicației și demararea procesului de evaluare, acesta evoluează într-un ritm ridicol: conform datelor publicate periodic de către MEAT, în săptămâna 15-22 octombrie s-a demarat evaluarea a 332 de aplicații, în următoarea săptămână (22-29 octombrie) a 152 de aplicații iar în ultima săptămână a doar 43 de aplicații, la nivelul tuturor celor 9 agenții regionale de IMM-uri la care fiecare are un număr consistent de angajați cu astfel de atribuții. În aceeași perioadă, nici numărul aplicațiilor “în curs de clarificare”, deci cele pentru care firmele au depus contestații, nu a scăzut semnificativ: de la 690 la 15.10, la 542 în 22.10, 418 în 29.10 și 414 cazuri în 5.11. În condițiile în care nici sutele de contestații nu sunt soluționate în termenul legal, ne întrebăm cât va mai dura în acest ritm procesul de evaluare și, mai ales, câți ani ar fi durat dacă numărul aplicanților ar fi fost mai aproape de cel estimat inițial?

Deosebit de îngrijorător este și faptul că 20% dintre aplicațiile evaluate au fost respinse, mare parte chiar și după soluționarea contestațiilor și, în proporție covârșitoare, pe motive pur birocratice. Multe dintre aceste cazuri vor inunda instanțele de judecată însă, până vor ajunge să fie soluționate, vor crea puternice dezechilibre concurențiale în piață și vor împinge aplicanții la testarea unor veritabile tehnici de supraviețuire.

Cererile ANAT

Dorim să atragem atenția celor care răspund de acest program în acest moment, domnului Prim Ministru interimar Florin Cîțu, domnului ministru interimar al Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Virgil Popescu, precum și celor care vor veni în structura guvernamentală, că este periclitată existența acestor firme întrucât, conform analizei noastre, fără acest sprijin, jumătate dintre firme își vor înceta activitatea până la primăvară.

Dorim să vedem că această țară este guvernată și că există cineva care se implică în finalizarea acestui proiect si în acest sens solicităm:

  • Finalizarea până la data de 20 noiembrie 2021 a evaluării aplicațiilor și a contestațiilor aflate pe rol;
  • Transmiterea, cel mai târziu la finele lunii noiembrie, a contractelor de finanțare către beneficiari;
  • Retransmiterea contractelor semnate de către reprezentanții Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) pe măsură ce și de îndată ce acestea se vor fi întors semnate de către beneficiari și demararea plăților în limita creditului bugetar aprobat;
  • Reanalizarea cererilor respinse pe motive ce țin de formă și nu de fond, respectându-se principiul prevalenței substanței economice asupra formei;
  • Redeschiderea aplicației pentru întreprinderile care, deși se regăseau între potențialii beneficiari eligibili, nu au putut aplica ori le-a fost distorsionată aplicația de erori ale platformei electronice dedicate.

Bugetul total al schemei de ajutoare reglementat de OUG 224/2020 este de 2,5 miliarde de lei; în bugetul de stat pe 2021 a fost alocat inițial numai 1 miliard de lei, cel puțin suma aceasta urmând a fi distribuită până la finalul anului, proporțional, în așa fel încât toți solicitanții să aibă acces la măcar o parte din ajutorul financiar asumat de Guvern cât mai curând posibil. 

Din păcate, se pare că Guvernul a uitat de restul de 1,5 miliarde de lei, nebugetați încă. La rectificarea din luna septembrie a fost identificată suma de 50 de miliarde de lei pentru programul mamut PNDL, dar a fost complet omisă o întreagă ramură a economiei naționale – și vorbim aici nu numai de finanțarea schemelor de sprijin anterior asumate, cât și de un minim de buget alocat promovării României ca destinație turistică.

Potrivit Consiliului Mondial al Turismului și Călătoriilor (World Travel & Tourism Council – WTTC), în 2019, deci ultimul an normal, turismul a avut un aport direct la economia României de 6,1% din PIB, iar în 2020, din cauza pandemiei, de numai 2,9%. Cu toate acestea, turismul a asigurat în 2019 575.800 de locuri de muncă, ceea ce reprezenta 6,8% din totalul forței de muncă active, iar această pondere a scăzut, în 2020, doar la 6,7%, în pofida pandemiei.

Dacă luăm ca reper 2019, pe lângă procentul direct de 6,1% adăugând Contul Satelit, deci aportul indirect al turismului asupra altor industrii și domenii, cifra depășește cu mult 10%, potrivit unor estimări putând ajunge și la 15%. De turism depind multe alte ramuri economice: industria alimentară, mall-uri, magazine, benzinării, suveniruri, industria transporturilor etc. Iată că turismul este extrem de important pentru economia națională și, în plus, contribuie la o bună imagine a țării.