Capital: Zilele trecute ați efectuat o vizită la Budapesta pentru semnarea acordurilor interguvernamentale româno-ungare privind conexiunea autostrăzilor de pe Coridorul IV și Autostrada Transilvania. Când estimați că vom putea circula pe cele două „autostrăzi legate“?
Anca Boagiu: În ceea ce privește Nădlac-Arad, care este situată pe coridorul IV paneuropean, termenul comun româno-ungar pentru finalizarea lucrărilor este sfârșitul anului 2013. În cazul autostrăzii Borș (Autostrada Transilvania, n.r.), cea care face legătura la Săntaul Mare cu M4, vom putea spune termenul de îndată ce va fi finalizată procedura de rediscutare a clauzelor contractului cu Bechtel.

Capital: Ați reușit ca în lunile mai și iunie să semnați o parte din contractele de pe coridorul IV. Cu toate acestea, gradul de absorbție al fondurilor UE pe POS-T este cel mai mic. La cât credeți că va ajunge la finele anului?
AB: În momentul în care am intrat în acest minister, aveam o rată de absorbție de 1,7%. Și nu trebuie uitat faptul că, din nefericire, unii, care astăzi comentează voluptuos, au stat pe 5,7 miliarde de euro alocate infrastructurii de transport fără să facă nimic timp de doi ani. Programul operațional practic a fost acreditat numai în 2009 și, din nefericire, abia la sfârșitul lui 2010 am lansat și am încheiat o parte dintre licitații, iar, așa cum bine ați menționat puțin mai devreme, în mai și în iunie, am semnat contractele pentru autostrăzi. Am putea spune că, în momentul în care am făcut noi analiză, din cele 5,7 miliarde de euro care existau doar pe hârtie în septembrie, erau semnate contracte de achiziție de 664 de milioane de euro, iar în ultimele zece luni, doar pe programul de autostrăzi am semnat contracte de 1,28 de miliarde de euro. Practic, am reușit în zece luni să dublăm suma contractată în ultimii trei ani. În ceea ce privește rambursările de la Uniunea Europeană, la sfârșitul lui 2010, erau 47 de milioane de euro. Astăzi sunt 133 de milioane de euro, iar noi previzionăm ca până la finalul anului să avem rambursări de circa 500 milioane de euro, ceea ce ar însemna ca rata (de absorbție a fondurilor europene, n.r) să urce la 20% în raport cu programarea 2007-2011. Noi suntem optimiști că dacă vom menține ritmul pe care l-am impus până în prezent vom reuși ca, până în 2015, data-limită de cheltuire a fondurilor nerambursabile, să cheltuim toată această sumă.

Capital: Vă citesc o declarație: „Va trebui, după 30 iunie, când se trage linia şi vedem cum am realizat investiţiile pe semestrul I, să vă gândiţi dacă mai puteţi face parte din Cabinet“. V-ați gândit sau nu la această variantă?
AB: M-am gândit foarte tare la ce avem de făcut. A fost preocuparea principală din momentul în care am intrat în acest minister. Execuția bugetară pe semestrul I este foarte bună pentru că noi, în construcții, în primele trei luni din an nu lucrăm, sunt lunile din iarnă – început de primăvară, când nu avem o activitate foarte puternică în șantier. Dar și în aceste condiții, în ceea ce privește execuția bugetară în primele șase luni, avem un grad de realizare de 87%. Același procentaj a fost realizat și în ceea ce privește finanțarea din fonduri externe. Sunt două cifre care arată că aici s-a lucrat cu motoarele turate și lucrurile se pot vedea clar și în șantiere, pentru că deja șantierele sunt în plină efervescență în toată țara.

Capital: Că ați adus vorba de șantiere, când încep lucrările la tronsoanele de pe Coridorul IV?
AB: Toate contractele pe coridorul IV sunt realizate în baza contractului FIDIC, proiectare și execuție. Prevederea din contract este ca patru luni să se facă proiectarea, iar imediat după să înceapă construcția. Noi estimăm că în octombrie încep deja lucrările.

Capital: Înseamnă că în acest an se va putea lucra doar o lună-două?
AB: Își fac organizarea de șantier. O bună parte din secțiuni au fost proiectate, iar noile contracte prevăd că atunci când amplasamentele sunt eliberate, libere și de descărcările arheologice, ei pot să înceapă să lucreze. Nu am niciun dubiu, constructorii vor fi dornici să lucreze la programul de autostrăzi, dată fiind și schimbarea de abordare. Sunt într-un soi de competiție în acest moment.

Capital: Câți kilometri de autostradă vom avea gata în 2015?
AB: Dacă ne concentrăm asupra Coridorului IV, care ar trebui să fie gata până atunci, și asupra celorlalte proiecte aflate în diverse stadii de execuție, cred că vom ajunge la 845 km de autostradă, față de 313 km, câți avem în prezent.
Capital: Ați anunțat recent că doriți să introduceți taxă pe autostradă. De când vom plăti o astfel de taxă și care va fi cuantumul ei?
AB: Autostrăzile, când vor fi finalizate, vor fi taxate și nu înțeleg de ce acest tremur. În toată Europa circulăm pe autostrăzi și plătim pentru că le utilizăm. Este nevoie să avem în spate resurse financiare și pentru întreținerea acestora, iar dacă ele sunt construite și într-un regim  care să asigure surse de finanțare din alte surse decât cele bugetare este clar că sunt condiții speciale pentru ca investitorul să-și acopere investiția. Nu avem valoarea finală. Am luat decizia, este de fapt o normalitate, că vom avea taxe, vom avea stații de taxare atunci când vor fi finalizate, dar nu știm cuantumul pentru că este încă în lucru studiul pe care îl realizează experții Comisiei Europene și ai JASPERS-ului.

Capital: Vom avea o taxă mai mică sau mai mare decât în UE?
AB: Nu cred că vom pune noi o taxă mai mare decât în UE. Niciodată nu am avut o taxă mai mare. Inclusiv costurile de la biletele de călătorie le avem mai mici decât în statele membre. Vom avea un sistem de taxare apt să ne asigure o infrastructură care să dea confortul celor ce o utilizează.

Capital: Se va introduce taxa și pe A1 și A2?
AB:  Se va taxa întregul Coridor IV. Nu poți să mergi pe porțiuni cu taxă și pe porțiuni fară taxă. A1 și A2 trebuiau să fie cu taxă. Ambele au fost construite în baza unor acorduri de împrumut care prevedeau și sistemele de taxare. Din motive pe care nu le cunosc, dar le intuiesc, s-a preferat ca sistemul de taxare să nu fie introdus, și atunci cheltuim banii statului pentru a asigura mentenanța lor.  

Capital: Va avea statul bani să ofere șoferilor și alternativă, adică DN-uri modernizate, reabilitate, așa încât să nu fie obligați să circule pe autostradă?
AB: Noi avem o rețea de drumuri națională chiar foarte bună, pe care continuăm să o modernizăm în această perioadă. Chiar anul trecut am repornit, prin asigurarea cofinanțării, proiectele finanțate prin credit de la Banca Europeană de Investiții (BEI). Sunt proiecte care vizează reabilitarea drumurilor naționale. Aici vorbim de o rețea de circa 943 de kilometri și de o valoare totală a împrumuturilor de 850 de milioane de euro. Simultan, am lansat și o serie de centuri ocolitoare, din fonduri nerambursabile, de circa 139 de kilometri. Din cei 943 km de drumuri naționale de reabilitat, anul acesta finalizăm circa 450 km. Toate aceste drumuri reabilitate sunt pe rețeaua transeuropeană și pot să reprezinte variante de a ajunge la destinație pentru cei care nu vor să folosească autostrăzile. Autostrada de lux a României: 16 milioane de euro/km. VEZI ce s-a făcut în șapte ani