Interviul a fost realizat în luna august.

CAPITAL: Care au fost cele mai importante proiecte implementate în ultimul an? Ce proiecte aveți pentru acest an?
ANCA DRAGU: Principalele proiecte în care sunt implicată și la care am contribuit sunt de ordin legislativ.
Am lucrat, încă din prima zi, pentru modificarea și completarea legislației care previne și combate violența domestică. Procesul legislativ poate părea lung și greoi, însă nu am vrut să scriu o lege doar ca să pot spune că am implementat un proiect. Am avut o serie de întâlniri cu ambasadori ai statelor care au reușit să obțină rezultate remarcabile în domeniul combaterii violenței domestice prin legislație și instrumente de implementare și, de asemenea, o vizită oficială în Spania, unde m-am consultat cu omoloaga mea de la acel moment, doamna președintă a Senatului spaniol, Pilar Ilop Cuenca, dat fiind că Spania este unul dintre cele mai avansate state europene în stoparea acestui fenomen negativ. Dorința mea este să documentez problema violenței domestice atât de bine, încât proiectul de lege la care lucrez să poată acoperi clar și specific neajunsurile pe care femeile și copiii agresați le resimt, la acest moment, în viața de zi cu zi. Concret, vom introduce o nouă prevedere la art. 38 din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie prin care:
„Instanța va dispune prin aceeași hotărâre ca, pe durata măsurilor de protecție, autoritatea părintească să se exercite doar de către părintele în favoarea căruia a fost emis ordinul de protecție.”
Vom da astfel posibilitatea părintelui în grija căruia este copilul să îi asigure tot confortul posibil, fără a fi reținut de vreo obligație legală față de celălalt părinte.
Prevenția este esențială în combaterea fenomenului violenței domestice. Legea va fi completată de un articol care prevede ca persoana protejata poate solicita un nou ordin de protecție și în situația încălcării ordinului de protecție de către persoana împotriva căruia a fost emis, implicit a oricărei dintre măsurile prevăzute prin ordinul de protecție inițial.

Tot în planul proiectelor legislative, avem în lucru o iniţiativă legislativă care va intra în circuit în următoarea sesiune parlamentară și care este menită să protejeze drepturile copiilor aflați în grija unuia dintre părinți după separarea acestora.
În momentul de față, există numeroase cazuri când părintele în grija căruia rămâne copilul nu primește partea de contribuție pentru creșterea minorului de la celălalt părinte.
Acum, în cazul în care un părinte refuză să contribuie financiar la creșterea minorului, cel care are copilul în grijă trebuie să înainteze altă acțiune în instanță pentru a reuși să recupereze banii pentru creșterea minorului. Mă refer aici la termenul popular de „pensie alimentară”.
Inițiativa legislativă are scopul de a elimina aceste situații și prevede ca, în mod automat, suma să fie automat dedusă din venitul părintelui plătitor, prin sistemul popririi.
Egalitatea de gen este un alt subiect pe care nu ezit să îl abordez și acest lucru se transpune și în activitatea mea ca parlamentar. Particip la conferințe și dezbateri pe această temă tocmai pentru a promova îmbrățișarea naturală a conceptului egalității de gen, însă vreau ca acest concept să își găsească aplicabilitate și în plan legislativ. Lucrez, în prezent, la o inițiativă legislativă care are în vedere asigurarea unei reprezentări echitabile, echilibrate și juste a genurilor în domeniul puterii politice, prin introducerea obligativității reprezentării fiecărui gen în proporție de minimum 40% din numărul de candidați pe listele electorale – condiție pentru validarea listelor de candidați la alegerile parlamentare, alegerea Senatului și Camerei Deputaților, și alegerile pentru Parlamentul European. Astfel, inițiativa prevede modificarea Legii nr. 208 din 20 iulie 2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente.
Inițiativa a pornit din experiența noastră ca femei în politică și este susținută și de cifre. Indicele egalității de gen 2020 plasează România, potrivit raportului Institutului European pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE), sub media Uniunii Europene (UE). Cu un punctaj de 54,4 din 100, România se clasează pe locul 26 în UE (clasament UE28). Deși, în domeniul puterii politice, România a înregistrat o îmbunătățire notabilă în 2020, comparativ cu anul 2010, de la 23,5 puncte la 41,6 puncte, performanța țării noastre este, și în acest domeniu, sub media UE (56,9 puncte).
Un alt proiect foarte important pentru mine, mai ales din perspectiva economistului Anca Dragu, este elaborarea unui cod de afaceri coerent. Am avut consultări cu lideri din sectorul de business și profesori de drept și practicieni pentru acest proiect amplu, dar foarte necesar pentru România. Avem nevoie de un cod al afacerilor care să reglementeze la zi mediul economic și prin care să simplificăm legislația greoaie și birocrația cu care se confruntă antreprenorii la acest moment. Sectorul privat este motorul oricărei economii, prin urmare îmi doresc să pot construi un mediu favorabil pentru ca motorul nostru să funcționeze mai bine, aici, pentru economia autohtonă.

 

CAPITAL: Care au fost cele mai mari provocări pe le-ați avut de-a lungul carierei și cum le-ați rezolvat?
ANCA DRAGU: Mi-am dorit să fac politică monetară la BNR și toată vara anului 1996 mergeam cel puțin o dată pe săptămână la avizierul băncii să verific dacă erau scoase posturi la concurs. Pe atunci, aceste informații nu erau la un click distanță. După 3 luni, am găsit anunțul pentru postul de economist la Operațiuni de Piață unde am luat concursul în noiembrie. Nu pot să vă spun cât de fericită am fost când am ajuns în sediul BNR. A fost una dintre primele și cele mai mari provocări ale carierei mele, iar succesul de atunci mi-a demonstrat că obiectivele clare setate duc la succes prin perseverență.

CAPITAL: Care este rețeta succesului pentru instituția din care faceți parte?
ANCA DRAGU: Cred că ar fi limitativ și subiectiv să ne raportăm la o simplă rețetă a succesului. Parlamentul este o instituție extrem de complexă, o instituție care trebuie să reflecte toate viziunile politice înzestrate cu încredere de cetățeni, prin urmare activitatea sa, fie că vorbim de Parlament sau ne raportăm doar la Senat, trebuie să genereze impact pozitiv pentru cetățeni per ansamblu.
Cred că profesionalismul și transparența sunt doi factori cruciali pentru activitatea noastră în Senat. S-au scurs mai mult de 30 de ani de la Revoluție și știm bine că așteptările cresc de la an la an pe măsură ce neajunsurile resimțite în societate se acutizează. În 2020, Parlamentul era cotat într-un studiu LARICS cu doar 9.5% încredere din partea cetățenilor, în scădere cu 0.3% față de anul 2019. Am crezul ferm că deschiderea activității Parlamentului în baza principiului transparenței și a profesionalismului vor îmbunătăți imaginea pe care cetățenii o percep acum.
Este insuficient ca cea mai importantă instituție din România să fie cotată astfel. La televizor se văd declarații politice și secvențe din ședințele de plen. Nu aceasta este toată activitatea Parlamentului. Parlamentul este mai mult decât aceste declarații, adeseori spumoase și în contradictoriu, care se văd la televizor. În Parlament muncesc oameni în comisii și direcții de specialitate pentru ca proiectele de lege să fie bine fundamentate. Sunt oameni în structurile Parlamentului și în cabinetele parlamentarilor care depun eforturi pentru ca legile să vină în întâmpinarea nevoilor din societate. Ei toți sunt motorul unei instituții care face parte din fundația statului de drept. Într-adevăr, nu trebuie să așteptăm să fim întrebați ce facem, ci noi, cei care suntem în Parlament, avem datoria de a transmite transparent ce se întâmplă la polul legislativ al țării. De aceea, am luat decizia încă din primele zile de mandat ca ordinea de zi a Biroului Permanent să fie publică pe site-ul Senatului, site la care lucrăm pentru a-l transforma într-o platformă mult mai prietenoasă.
În același timp, eu și echipa mea derulăm proiecte de învățare nonformală pentru copii, prin care să le facem înțeleasă menirea Senatului și rolul pe care acesta îl poate avea mai târziu în viața lor de adulți. Acum lucrăm la o platformă ce va cuprinde povești înregistrate video și audio, spuse pe înțelesul celor mici, despre Senat, galerii foto, materiale interactive și jocuri prin care să explicăm în limbajul copiilor ce înseamnă această instituție și de ce este important ca ei să cunoască rolul Senatului.

CAPITAL: Cum arată programul dumneavoastră zilnic?
ANCA DRAGU: Dimineața începe de la ora 7.00, la sală, apoi îl conduc pe fiul meu, Ștefan, la școală, mai puțin acum, când este vacanță. Ulterior mă îndrept către birou unde, de obicei, am cel puțin patru întâlniri pe zi, pe lângă discuțiile cu echipa mea despre stadiul proiectelor și a procesului legislativ din săptămâna respectivă și programările audiențelor online pe care le organizez periodic. Acestea sunt repere care pot spune că rămân fixe în programul meu. Însă nicio zi nu arată la fel. Mediul politic din România este foarte dinamic și nu-ți permite momente de respiro. De altfel, chiar dacă ziua la birou se poate încheia la ora 19.00 (în cazurile fericite), o zi de muncă din această funcție se derulează și în zeci sau sute de apeluri, mail-uri și mesaje de la prima oră până târziu în noapte.

CAPITAL: Care sunt cele mai importante realizări pe care le-ați avut în ultima perioadă?
ANCA DRAGU: După cum am menționat, în plan profesional mi-am propus să deschid Senatul oamenilor și să îl fac un loc mai prietenos, să lucrez pentru transparentizarea lui. Și în acest sens pot menționa publicarea ordinii de zi a Biroului Permanent, redeschiderea paginii de Facebook a instituției după 3 ani de inactivitate și evenimentul cel mai important pentru noi, Senatul copiilor, care a avut loc pe 5 iunie în curtea Senatului. Aproximativ 20 000 de oameni ne-au trecut pragul și s-au bucurat de activitățile coordonate de cei 30 de parteneri externi și sute de voluntari care ne-au ajutat să aducem la realitate un proiect fără precedent în istoria Senatului. Succesul evenimentului dedicat copiilor ne-a îndemnat pe mine și echipa mea să lucrăm pentru a doua ediție care va avea loc la începutul lunii septembrie.
În plan legislativ, împreună cu senatorii colegi de la PNL, am introdus legea imprescriptibilității faptelor penale, precum traficul de persoane, traficul de minori, pornografia infantilă, proxenetismul, agresiunea sexuală, sclavia și tortura. Legea a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis pe 1 iulie. Este un pas extrem de important pentru justiția din țara noastră. Cazuri precum cel de la Țăndărei nu se mai pot repeta niciodată datorită acestei legi.
La același capitol al apărării drepturilor omului se încadrează și legea 130/12.05.2021 la care sunt coinițiator și care a fost promulgată de președinte. La începutul lunii aprilie, CCR a decis că motivarea unei hotărâri judecătorești în procesele penale trebuie să fie redactată la momentul pronunțării sentințelor.
Alături de mai mulți colegi senatori, am semnat inițiativa legislativă care să transpună decizia CCR în legislația națională. Astfel, persoanele condamnate vor afla motivarea instanței de judecată la momentul pronunțării sentinței și nu la maximum 30 de zile de la pronunțare așa cum este acum reglementat.
Este un pas care întărește statul de drept în România și garantează drepturile constituționale ale cetățenilor.
O serie de alte legi coinițiate alături de colegii din coaliție se află în procesul legislativ din cele două camere. Debirocratizarea instituțiilor care nu vor mai putea cere cetățenilor copii ale unor acte care pot fi accesate prin comunicarea interinstituțională este un exemplu de proiect de lege care se află încă în proces de aprobare.
În plan extern, agenda mea este dedicată proiectelor stringente pentru România la acest moment: aprobarea PNRR, ridicarea MCV, aderarea la SCHENGEN și ridicarea vizelor de călătorie pentru români în SUA.
Am plecat la Bruxelles pentru a purta discuții și a milita pentru aceste obiective de țară cu președintele Parlamentului European, David Sassoli, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, vicepreședinta Comisiei Europene, Vera Jourova, printre alții. Desigur, aceste obiective nu pot fi îndeplinite peste noapte, însă mi-am promis că atât timp cât voi fi președinta Senatului, îmi voi exercita prerogativele de activitate externă pentru a lucra în vederea realizării acestor obiective de țară.
Din perspectiva senatoarei Anca Dragu, am vrut să fiu în contact permanent cu oamenii. De aceea am hotărât să țin audiențe online, iar din ianuarie până la momentul acestui interviu, am discutat cu aproape 100 de oameni. Am cunoscut povești impresionante, povești care acum nasc modificări legislative care să corecteze neregulile sistemului social din România. Unii oameni se conectau la audiențe doar ca să testeze dacă este real, fiindcă nu credeau că vor avea efectiv ocazia să stea de vorbă cu mine.
Am reușit chiar să ajut un domn care suferă de o boală rară și care era purtat de la o instituție la alta pentru a obține accesul la un medicament esențial menit să îi prevină amputarea membrelor. Sună crunt, știu, dar este o parte de realitate pe care trebuie să o ascultăm, noi, legiuitorii. Trebuie să o ascultăm și să o cunoaștem.
După 6 luni de audiențe online am ajuns la concluzia că este unul dintre cele mai benefice instrumente pentru un reprezentant al oamenilor în Parlament. Este, până la urmă, o parte din esența democrației: să asculți vocile tuturor, să înțelegi nevoia societății din afara bulei de realitate în care trăiești tu ca individ și să poți lucra efectiv în serviciul celor care te-au înzestrat cu datoria reprezentativității.

CAPITAL: Care sunt cele mai importante provocări pe care le-a adus criza medicală în activitatea dumneavoastră și cum v-ați adaptat activitatea?
ANCA DRAGU: Starea de alertă și criza generată de pandemie m-au prins când încă lucram la E.ON. Cum toată activitatea oamenilor s-a mutat în casă, echipele noastre au avut de-a face cu un surplus de muncă pe care nu l-au mai întâlnit până atunci. Energia a fost unul dintre principalele lucruri de care oamenii au depins în toată perioada în care au fost nevoiți să stea în casă. A fost o provocare să menținem echipele și project managerii motivați, să reușim să menținem comunicarea chiar dacă nu ne mai vedeam în ședințele săptămânale, să putem livra proiecte și rezultate cuantificabile, chiar dacă nu mai putea lucra îndeaproape așa cum eram obișnuiți. Ca majoritatea companiilor, ne-am adaptat în mediul online. Am pus accent, totuși, pe comunicarea one to one cu oamenii din echipa mea.
În plan personal, mi-am aprofundat abilitățile culinare. Pentru început am epuizat toate rețetele pe care le știam de la mama, ulterior am început să experimentez și preparate noi.

CAPITAL: Aveți hobbyuri care ar putea fi evidențiate?
ANCA DRAGU: Să calculez PIB-ul potențial. 🙂 Glumesc și nu glumesc. Am fost tot timpul un om dedicat muncii pe care am ales-o și, pentru mine, profesia mea a reprezentat principalul hobby. În plan personal îmi place să îmi petrec timp cu familia atunci când pot. Îmi place să mă uit la seriale cu fiul meu. Ne-am uitat împreună la Borgen dublat în franceză, spre exemplu, și ne-a plăcut amândurora. Dezbatem adesea seriale, filme și cărți și, mai ales, facem debriefing după meciurile lui de fotbal.

CAPITAL: Care credeți că este rețeta succesului pentru a ajunge o femeie de succes?
ANCA DRAGU: Secretul meu poate părea clișeic, dar vă spun că este complet aplicabil. Eu mi-am construit cariera doar prin muncă. Am știut tot timpul că profesionalismul pentru care trebuie să muncesc pentru a-l atașa numelui meu mă va ajuta să-mi construiesc o carieră solidă. Am deschis uși pentru că am muncit să fiu cea mai bună în domeniul meu. Uitându-mă în urmă, nici nopțile nedormite, nici orele suplimentare de muncă nu par a fi un sacrificiu, ci o construcție a ceea ce sunt eu astăzi, un proces firesc. În completare, încrederea pe care am dobândit-o în mine însămi încă de mic copil m-a ajutat enorm. Niciodată părinții mei nu mi-au interzis să fac ceva ce mi-am dorit, nu mi-au dictat cariera și nici nu mi-au spus că este ceva ce nu pot face. Așa a reușit Anca Dragu să creadă în forțele proprii încă de la început. 🙂 Iar pentru acest lucru le voi fi veșnic recunoscătoare părinților mei.

CAPITAL: Cum v-ați caracteriza într-o singură frază?
ANCA DRAGU: Economist și profesionist dedicat. 🙂

CAPITAL: Ne puteți indica un dicton care să vă definească?
ANCA DRAGU: Perseverență, curaj, corectitudine.