Anca Dragu a mai spus că, având în vedere că spaţiul fiscal este extrem de redus, sunt necesare continuarea reformelor structurale din acest an şi implementarea unor politici salariale prudente, iar evitarea măsurilor pro-ciclice este esenţială pentru păstrarea echilibrelor macroeconomice înregistrate de economia românească
Ministrul Anca Dragu este prezentă în Parlament la dezbaterea "Ora Guvernului", cu tema "Situaţia privind propunerile de modificare a Codului Fiscal avute în vedere de către Guvern, poziţia Ministerului Finanţelor Publice în privinţa depăşirii deficitului bugetar structural şi a introducerii unei amnistii fiscale", la solicitarea Grupului parlamentar al PNL.
"Consider că avem o creştere economică sustenabilă, că avem un ritm al cheltuielilor şi al investiţiilor care să ne asigure confortul atingerii ţintei de deficit bugetar pentru anul acesta, că ne vom încadra într-o revenire în ţinta de deficit structural pe termen mediu şi că am pus bazele unor reforme ireversibile ce pot duce la ajustarea deficitului structural în anii următori. (…) Am pus bazele reîncadrării pe termen mediu în deficitul structural agreat prin pactul fiscal semnat de România. Anul acesta a fost o deviere de la ţintă în urma reducerilor de taxe şi impozite adoptate prin Codul fiscal anul trecut, dar şi a măsurilor de creştere a cheltuielilor bugetare adoptate în 2015 cu un efect cumulat de creşteri de cheltuieli şi reduceri de venituri de 23 de miliarde de lei, respectiv circa 3% din PIB. Potrivit recomandărilor de ţară adoptate de Consiliul European în iulie 2016, România trebuie să realizeze o ajustare fiscal-bugetară anuală de 0,5% din PIB în 2017. Având în vedere că spaţiul fiscal este extrem de redus – şi anume un deficit bugetar de 2,9% din PIB în 2017 şi o estimare din partea Comisie Europene de chiar 3,4% din PIB pentru anul următor -, sunt necesare continuarea reformelor structurale la care am lucrat anul acesta şi implementarea unor politici salariale prudente. Evitarea măsurilor pro-ciclice este esenţială pentru păstrarea echilibrelor macroeconomice înregistrate de economia românească şi confirmate de Comisia Europeană în februarie 2016, când România a fost scoasă de pe lista ţărilor cu dezechilibre macroeconomice", a subliniat ministrul Finanţelor.
Anca Dragu a precizat că a arătat în discuţiile cu reprezentanţii instituţiilor europene că, graţie stabilităţii financiare, România poate reveni la ţintele de deficit structural într-un orizont de termen mediu.
"Astfel – 2,9% în 2017, 2,4% în 2018, 1,9% deficit în 2019 şi în jur de 1% deficit structural în 2020. Toate aceste evoluţii fiscal bugetare s-au întâmplat în contextul unei creşteri economice solide şi sustenabile însoţite de crearea de locuri de muncă şi de majorarea veniturilor populaţiei, de inflaţie redusă şi deficit extern scăzut. Am avut o creştere de 5,2% în primul semestru al anului faţă de anul precedent, faţă de primul semestru din 2015. Şi vorbim de o creştere sustenabilă bazată pe contribuţia pozitivă a tuturor sectoarelor de activitate, mai ales pe creşterea investiţiilor. Investiţiile s-au majorat în primul semestru cu 7,3%, iar dacă vorbim strict de cele publice, acestea au crescut cu 15% în primul semestru al anului. Investiţiile străine directe au ajuns, în primul semestru, la aproximativ 2 miliarde de euro, cea mai mare valoare înregistrată după criza economică", a detaliat reprezentantul Guvernului.
Potrivit ministrului, exporturile României către ţările Uniunii Europene înregistrează cele mai mari dinamici din Uniune. Astfel, în primul semestru, exporturile totale de bunuri s-au majorat cu 4,2%, în timp ce, pe ansamblul UE, această cifră s-a redus cu 0,8%.
"Economia generează noi locuri de muncă într-un ritm susţinut. Au fost create aproape 30.000 de locuri de muncă în industria prelucrătoare şi 100.000 de locuri de muncă în servicii. (…). Rata şomajului se menţine la un nivel redus, de 6,6% în prima parte a anului, asta în timp ce câştigul mediu real a crescut cu un ritm anual de 12,5% în iulie, cât în 4 ani", a menţionat Anca Dragu.
AGERPRES
