Lobby sau mită? Slăbite de restricțiile legislative și de obiceiurile autohtone precum taxa clawback sau termenele de plată mult prea lungi, companiile farmaceutice fac oferte de nerefuzat medicilor pentru ca produsele lor să fie cumpărate de clienţi. Surse  credibile din piață indică comisioane de 5%-10% din preţul medicamentului prescris „la mica înțelegere“, pentru medici, care raportate la valoarea pieței de medicamente prescrise pe rețetă și OTC (Over The Counter) ajung la 140 mil. euro anual. La acestea se adaugă „atenții” de aproximativ 5 mil. euro și sponsorizări de circa 47  mil. euro a deplasărilor la diverse congrese medicale, a căror organizare este un business în sine. Practica nu e nouă şi există dovezi. Mari companii farmaceutice, precum GSK, Johnson&Johnson şi Beaufour Ipsen,  au primit amenzi uriaşe pentru oferirea de stimulente medicilor din mai multe ţări, între care şi România, în schimbul prescrierii preferenţiale a medicamentelor.
Salariu mic, comision mare
Aflat pe scaunul medicului, „la mâna sa“, pacientului nici nu-i trece prin cap că pe același scaun a stat mai înainte un elegant reprezentant medical al unei companii farmaceutice, care l-a convins pe medic să îi prescrie acel medicament. Să luăm exemplul unui medic specialist din Capitală, care câștigă 1.300 de lei lunar și care are o înțelegere cu o companie pentru un procent de 5%-10% din prețul la distribuitor per medicament recomandat. Dacă prescrie la 50 de pacienţi un produs de 100 de lei, își complează venitul lunar cu 500 de lei, plus alte eventuale atenții, concretizate în cadouri și excursii. Pentru companii, contează volumul: potrivit surselor, ele sunt interesate mai ales de medicii specialişti, care au în evidență un număr mare de pacienți, cu boli cu prevalență mare, cum sunt cele cardio-respiratorii, digestive, infecțioase și hematologice. „Este greu de estimat această zonă gri a plăților din sistemul medical, pentru că mijloacele prin care companiile răsplătesc medicii sunt diverse. Aud mereu de stimulente financiare, mici atenții sub formă de cadouri, sau de metoda cotorul de la reţetar și banii pe loc“, spune reprezentantul medical al unei companii producătoare de medicamente originale. Potrivit acestuia, companiile care produc molecule originale sunt supuse Codului de Etică ARPIM și rigorilor care vin de la compania-mamă, iar „sursa tuturor relelor” ar fi producătorii de generice, care nu sunt în ARPIM și nu s-ar supune niciunui cod etic. Președintele Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România, Dragoș Damian, neagă acuzația: „Fraudele nu se fac cu medicamente generice, care sunt în general ieftine. Nu un cod de etică, ci informatizarea sistemului sanitar poate să reducă orice suspiciune de fraudă în relația dintre actorii din sistem“, crede acesta. Pe lângă informatizarea sistemului sanitar, care a dat diverse rateuri, s-a încercat reducerea riscului prescrierii „la comandă“, prin trecerea substanței active pe rețetă, și nu a denumirii comerciale, însă şi aici există o portiță. „Medicul este obligat să scrie substanţa activă, însă în cazuri justificate poate prescrie şi denumirea comercială. Dar nimeni nu verifică cât de justificată este prescrierea“, spune Maria Botezatu, președinta Colegiului Farmaciștilor (CF) din Brașov, care a semnalat de mult timp derapajele din breaslă.
Socoteli diferite
Piaţa stimulentelor este întreţinută şi de o relaţie solidă care s-a dezvoltat între medici și farmaciști, care împart comisionul primit de la companiile farmaceutice. „Atunci când nu există o asemenea înțelegere, compania poate pierde ce a investit în medic, pentru că pacientul merge cu o rețetă de la medic la farmacie, iar farmacistul, care știe că are un stoc uriaș și nereturnabil de la distribuitor, îi recomandă altceva din acest stoc“, spune reprezentantul medical. Colaborarea dintre medic şi farmacist nu este deontologică, dar medicul are o scuză pentru a recomanda pacientului să meargă la o anumită farmacie, spune vicepreședinta Colegiului Farmaciștilor, Clara Popescu. „Dacă lucrează bine cu acea farmacie, el poate să o recomande pacientului. Credem totuşi că aceasta scuză este folosită deseori ca un paravan“.
Bănuieli a avut și are în continuare și președinta CF Brașov: „Îmi doresc să aduc dovezi, dar din păcate nu sunt sprijinită. Unii pacienți spun că și-au ridicat medicamentul direct din cabinet, dar nu vor să dea în scris, deoarece le este teamă că nu mai primesc altă dată nimic, iar unii dintre ei spun că medicul le indică farmacia, iar dacă nu merg acolo, nu mai primesc luna viitoare rețeta“. Realitatea este dură: nu s-a aplicat până acum nicio sancțiune, pentru că există doar suspiciuni. „Doar transparența relației dintre medici și companii poate elimina  suspiciunile, altfel se vor găsi căi de eludare“, spune Vasile Astărăstoae, președintele Colegiul Medicilor din România (CMR). Transparența ar însemna ca toate recompensele să fie la vedere, astel încât să se poată verifica dacă sunt destinate doar îmbunătățirii actului medical, atât de necesară în condiţiile unui buget al sănătăţii mai auster cu fiecare an. La vedere sunt doar anumite aspecte, și anume plimbările sponsorizate la congrese și evenimente medicale. Însă numai în mică parte, mai exact sponsorizările declarate de membrii ARPIM.
Plăcere sau business?
Pe lângă comisioane, medicii mai beneficiază de excursii deghizate în congrese medicale, sub umbrela dezvoltării profesionale, spune reprezentantul medical. În 2013, agenda medicilor este plină: vor fi 88 de congrese medicale, dintre care 10 în locaţii exotice precum Bali sau Riviera Franceză sau staţiunile de lux din Turcia. Doar participarea costă în medie 500 de euro. CMR nu condamnă participarea medicilor la aceste congrese, considerând că pentru medici poate fi o modalitate de a-și îmbunătăți cunoștințele medicale. Granița dintre vacanță și deplasare de serviciu este foarte subțire. Chiar Lucian Duţă, fostul preşedinte al CNAS, a semnalat anul trecut că are informaţii cum că mai mulţi medici au plecat în vacanţe în Tanzania, sponsorizaţi de anumiţi producători, în schimbul prescrierii de rețete la comandă. Sunt medicii români mai susceptibili de a fi mituiți din cauza salariilor mici sau companiile farma sunt mai lacome ca de obicei? „Salariile mici ale medicilor nu pot justifica renunțarea la principiile etice și morale pentru beneficii conjuncturale. Mai mult, privind spre veniturile medicilor, nu doar spre salarii, vom constata că foarte mulți, în special cei din zonele urbane mari, au un standard de viață peste medie“, spune dr. Marius Geantă, general manager KOL Medical Media.
Pe de altă parte, reprezentantul me­dical, care a lucrat și ca medic, ia apărarea breslei: „Înainte de a fi spe­cialiști, medicii sunt oameni și sunt supraîncărcați, nu mai fac față, prost plătiți, iar acuzele vin din toate părțile. Când lucrurile acestea scapă de sub control, tentațiile sunt mari și este de înțeles de ce caută beneficii dincolo de munca pe care o prestează“.

"Când un medic prescrie un tratament cu gândul la shoppingul științific din Dubai, şi nu la pacient, limitează accesul tuturor la tratament" – Marius Geantă, manager, KOL Medical Media

Piața „Stimulentelor“ farma atinge aproape 200 mil. euro

80 milioane euro – bonusurile acor­­date medicilor specialiști pentru pre­scri­eri pe rețetă (RX). S-a aplicat un co­­mi­sion de 6% pe vânzări RX (exclus ge­nericele, estimate la 569 milioane de euro) de un miliard de euro (vânzări totale de aproximativ 1,9 miliarde euro pe RX).

5 milioane euro – piața cadourilor in­for­male, inclusiv tichete-cadou, și a pro­mo­țiilor cu diverse obiecte sau excursii.

60 milioane euro – bonusurile acor­da­te medicilor pentru prescrierea pre­ferențială de OTC, comisioane de 15% la total vânzări OTC.
47,6 milioane euro– piața spon­so­rizărilor, inclusiv congresele me­dicale (2% din cifra de afaceri a întregii piațe farmaceutice, estimată la 2,38 miliarde de euro, după scăderea taxelor de clawback).