Dupa seria de cercetari ale cazurilor “grele” de la Bucuresti, procurorii isi indreapta privirile si catre “tunurile” locale. Anchetele din provincie pot indica extinderea activitatii DNA, dar si o incercare de deviere a atentiei de la cazurile sonore de la centru.
A inceput cu Dinu Patriciu si scandalul actiunilor de la Rompetrol. A continuat cu averile suspecte ale lui Adrian Nastase si Dan Ioan Popescu. A urmat dosarul Loteriei si implicarea vicepremierului Copos in aceasta afacere. Printre picaturi, s-a auzit de casa presedintelui si de modalitatea prin care a fost ea cumparata. Toate aceste dosare sunt legate, intr-un fel sau altul, de centrul puterii. Implica oameni “grei” cu sau, din pacate pentru ei, fara conexiuni la varf. Iata insa ca apar si cazuri de calibru mai mic, in teritoriu.
Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism Brasov (DIICOT) a trimis, saptamana trecuta, dosarul privatizarii uzinei Roman la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Brasov. Actorul principal al dramei este Ioan Neculaie, om de afaceri din Brasov, cu o avere estimata de Capital la 200 de milioane de dolari. Omul de afaceri este urmarit penal sub acuzatia de inselaciune in procesul de preluare a uzinei Roman.
Nu doar la Brasov au inceput investigatiile. DNA Constanta a intocmit un dosar privindu-i pe Dan Gritac, pe deputatul Dan Radu Rusanu si pe fostii deputati Tudor Balta si serban Bradisteanu, in cazul privatizarii Chimpex.
La sfarsitul saptamanii trecute, si Ovidiu Tender a intrat in atentia DNA. si in partea de vest, lucrurile se misca. Procurorii si politistii Serviciului Teritorial Oradea al DNA are pe masa un dosar in care 56 de politisti de frontiera, vamesi si transportatori din judetul Satu Mare sunt cercetati pentru savarsirea a circa o suta de infractiuni de coruptie. Potrivit acelorasi surse, afacerea ar fi fost initiata in anul 2003 de catre patronii unor firme de transport, care, impreuna cu functionarii cercetati, ar fi pus la punct o schema prin care aproape 1.000 de persoane ar fi plecat in Occident fara sa fi indeplinit conditiile legale.
Cristian Parvulescu, presedintele asociatiei Pro Democratia, spune ca anchetele reprezinta semnalul ca DNA a inceput sa functioneze, iar o serie de politicieni si finantatori ai mediului politic incearca sa “tempereze” avantul procurorilor. “Asa se explica opozitia brusca a Senatului la un proiect care a trecut prin Guvern si prin Camera Deputatilor. Solutia de compromis de la Cotroceni a diminuat, din pacate, rolul DNA”, arata Parvulescu.
Potrivit acestuia, procesele din teritoriu au fost reluate dupa o perioada de “hibernare” si demonstreaza o extindere a activitatii Departamentului National Anticoruptie. Totusi, cresterea numarului de cazuri nu implica automat si rezolvarea lor. “Daca vom observa o limitare a energiilor DNA in cazurile mai mici, din provincie, va deveni clar ca presiunile si-au atins scopul”, mai spune presedintele Pro Democratia.
Viitorul DNA, ca principala arma de lupta impotriva coruptiei, ramane nesigur. Desfiintarea acestuia este, din fericire, imposibila, pentru ca este finantat partial din banii europenilor. Pe de alta parte, Departamentul trebuie sa “livreze” justitiei marile cazuri pentru care a fost infiintat. Asteptarile Bruxelles-ului, dar si ale romanilor nu pot fi dezamagite fara consecinte grave. Vom afla cat de curand daca, prin artificii juridice, DNA a fost adusa la rangul de figurant in spectacolul vanatorii marilor corupti. In cazul in care vom vedea pesti tot mai mici prinsi in plasa DNA, e clar ca rolul institutiei s-a schimbat pe parcursul piesei. Iar rechinii au din nou cale libera.
Daca vom observa o limitare a energiilor DNA in cazurile mai mici, din provincie, va deveni clar ca presiunile si-au atins scopul.
Cristian Parvulescu,
Pro Democratia
