'Proiectul de strategie reflectă viziunea ANCOM în momentul de faţă, aşa cum s-a conturat ea în urma analizelor, dialogurilor şi consultărilor pe care le-am avut cu mulţi dintre dvs., dar nu numai. Este al doilea demers de analiză strategică în sectorul comunicaţiilor, de la înfiinţarea autorităţii, şi credem că astfel de demersuri sunt utile şi necesare. Am încercat să realizăm un document concis, sub 100 de pagini, de aceea am pus accentul pe ce avem de făcut, pe schimbările care bat la uşă, mai degrabă decât pe evaluarea rezultatelor faptelor noastre. Cei care v-aţi implicat în consultarea documentului de discuţie, în dialogurile pe teme strategice din noiembrie 2015 de la conferinţa ANCOM din sala de cinema, sunteţi oarecum la curent cu ideile principale', a declarat, miercuri, în conferinţă, preşedintele ANCOM, Cătălin Marinescu, citat de Agerpres. 
  
Conform documentului, ANCOM mizează pe menţinerea internetului deschis şi pe neutralitatea reţelelor, pe transparenţă atât în cazul Autorităţii, cât şi la operatori în relaţia cu utilizatorii, inclusiv cu privire la calitatea serviciilor, precum şi valorificarea cât mai bună a oportunităţilor protocolului IP. 

'Aş vrea să văd 18 – 19 milioane de adrese IP în România (de la 9 milioane, în prezent). Dacă am reuşit, în ciuda tuturor prognozelor şi analizelor, să avem cele mai performante reţele fixe din Europa, trebuie să putem să convingem oamenii, de exemplu, să folosească fibra de pe holul blocului, să intre online. În al doilea rând, cheltuielile gospodăriilor cu comunicaţiile să nu mai reprezinte 5% din bugetele lunare, să coboare spre 3% – cel mult 3,5% (faţă de 2,5% în UE). Nu vom reuşi să creştem conectivitatea cu preţuri mari, ci cu preţuri mici, asta e realitatea din România. Aş vrea să văd acoperirea LTE comparabilă ca întindere cu cea 3G din prezent (…) şi să văd şi primele mişcări 5G în Bucureşti şi în marile oraşe', a subliniat Marinescu. 

Acesta a adăugat că, până în 2020, România ar putea să aibă o aplicaţie online de succes, produsă de un furnizor local de comunicaţii, dar şi capacitatea de portare nu numai a numerelor de telefon, ci şi a datelor personale de la un furnizor de date online la altul. 

'Mi-aş dori să nu mai văd spectru pentru reţele mobile pentru care nu există cerere, care rămâne neadjudecat în licitaţii. Deunăzi, la o conferinţă la Palatul Parlamentului, cineva a remarcat că am fost prima persoană care a pronunţat cuvintele 'Net Neutrality' în respectiva clădire. Mi-aş dori ca, în 2020, să văd o aplicaţie online de succes, produsă de un furnizor de comunicaţii din România. Iar aplicaţia respectivă să crească pe seama internetului deschis, către toate punctele terminale ale internetului. De asemenea, mi-aş dori ca toate serviciile pe care le produce această industrie să fie sigure şi stabile, nu numai prin calitate, dar şi prin rezistenţa la atacuri. Nu în ultimul rând, aş dori să-mi pot purta cu uşurinţă nu numai numărul de telefon, ci şi datele personale şi cele care au fost prelucrate despre mine, de la un furnizor de servicii online la altul. La fel, mi-aş dori ca analizele de piaţă ale ANCOM să se oprească la 100 de pagini', a menţionat Cătălin Marinescu. 

Strategia ANCOM pentru comunicaţii digitale 2020 poate fi consultată pe site-ul instituţiei, iar persoanele interesate sunt invitate să formuleze şi să transmită observaţii şi propuneri până la data de 19 iunie 2016. 

Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) a lansat, miercuri, în dezbatere publică, în cadrul expo-conferinţei Ziua Comunicaţiilor 2016, Proiectul de strategie de reglementare a comunicaţiilor electronice din România, pe termen mediu. 

Iniţiativa a avut loc în marja Zilei Internaţionale a Telecomunicaţiilor şi a Societăţii Informaţionale, care se sărbătoreşte în fiecare an, pe data de 17 mai. Tema din 2016 a evenimentului internaţional este ''Impactul social al antreprenoriatului în domeniul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ITC)''. 

Din noiembrie 2006, în urma Conferinţei ITU din Antalya, Turcia, a fost adoptată rezoluţia 68, care hotărăşte ca aceste două zile să fie marcate simultan, anual, la 17 mai. 
De altfel, anul 2006 a fost şi cel în care pe piaţa telecom din România au avut loc schimbări importante: brandul Vodafone înlocuieşte Connex, Orange lansează serviciul 3G, Romtelecom aduce în eter televiziunea digitală Dolce, RCS&RDS şi Telemobil primesc licenţele 3G, UPC preia Focus Sat, iar ANRC se transformă în ANRCTI, care ulterior a fuzionat cu IGTI. 

ITU este organism specializat al ONU, cu sediul la Geneva, în cadrul căreia guvernele şi sectorul privat realizează coordonarea la nivel global a serviciilor de reţele de telecomunicaţii. Uniunea este împărţită în trei sectoare: Standardizarea în Telecomunicaţii (ITU-T), Radiocomunicaţii (ITU-R) şi Dezvoltarea Telecomunicaţiilor (ITU-D). 
  
România este membru al ITU din anul 1866 şi în prezent membru al Consiliului pentru al patrulea mandat consecutiv, făcând parte din regiunea Central – Estică a Europei, regiune cu un total de 20 membri, reprezentată în Consiliu prin cinci membri, în acest mandat, alături de Rusia, Bulgaria, Ucraina, Cehia.