Tehnologia 5G, o adevărată revoluție
Tehnologia 5G reprezintă o revoluție majoră care redefinește modul în care privim și folosim tehnologia, spune Cristin Popa, director executiv al Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM).
Acesta a participat într-un workshop specializat, unde a subliniat că România are un proiect de țară dedicat transformării digitale.
Referindu-se la tehnologia 5G, el a evidențiat că aceasta nu se rezumă doar la viteză. El a adăugat că în toate sectoarele industriale suntem încă în faza incipientă. Potrivit lui, infrastructura actuală va servi drept fundament pentru dezvoltarea ulterioară a aplicațiilor și platformelor tehnologice.
„Digitalizarea şi transformarea digitală ştim cu toţii că reprezintă un proiect de ţară, unde noi suntem obligaţi să achiesăm cu tot ce avem, pentru ca acest proiect să fie de impact, astfel încât să putem schimba viaţa tuturor cetăţenilor, în a le da un trai mai bun.
Când vorbim despre 5G, ne gândim doar la viteză, dar trebuie să conştientizăm că tehnologia 5G este o adevărată revoluţie tehnologică şi schimbă abordarea în viaţă, planul de business şi tot ce dorim noi. În toate industriile suntem la început.
Suntem în momentul în care se pune baza unei infrastructuri pe care se va clădi în viitor, tot ce înseamnă aplicaţie şi utilizarea tuturor platformelor pe care trebuie să le dezvoltăm”, a afirmat Popa.
Proiect de lege pentru Inteligenţa Artificială
De asemenea, reprezentantul ANCOM a adus în discuție și aspectul Inteligenței Artificiale.
Comisia Europeană a propus un proiect de lege pentru Inteligența Artificială încă din 2021. Recent, acest proiect de lege a fost adoptat, adoptând o abordare centrată pe gestionarea riscurilor, pentru a asigura că sistemele de inteligență artificială utilizate sunt sigure, transparente și, în principal, supuse controlului uman.
Comisia Europeană a prezentat, de asemenea, recomandări privind principalele direcții pentru motoarele de căutare și marile platforme, în ceea ce privește riscurile asociate Inteligenței Artificiale Generative.
Popa a remarcat că, evident, influența alegerilor pentru Parlamentul European a avut și ea un rol în adoptarea acestor măsuri.
„Pentru că interesul este major, iar la nivel european Comisia Europeană, încă din 2021, a propus un proiect de lege pentru Inteligenţa Artificială, de curând acest proiect de lege a fost deja adoptat şi prezintă o abordare bazată pe riscuri pentru a asigura că sistemele de inteligenţă artificiale utilizate sunt sigure, transparente şi în primul rând sub control uman.
Comisia Europeană a prezentat şi o recomandare cu principalele linii directoare pentru motoarele de căutare şi marile platforme în ceea ce priveşte riscurile legate de Inteligenţa Artificială Generativă şi aş da ca exemplu fenomenul „deep fake”, unde lucrurile sunt foarte clar reglementate în momentul de faţă.
Evident că a contat şi faptul că urmează alegerile pentru Parlamentul European şi, în momentul de faţă, fiind în campanie electorală, avem toate datele pentru a nu avea derapaj în ceea ce priveşte „deep fake””, a subliniat Cristin Popa.
Viitorul tehnologic ajută mass-media
În continuare, Claudia Nicolae, director general al Agenției Naționale de Presă AGERPRES, a evidențiat că absența din peisajul tehnologic viitor este echivalentă cu a fi marginalizat.
Inovațiile tehnologice viitoare sunt esențiale pentru evoluția mass-mediei.
„Am încercat, de-a lungul timpului, ca în Agenţia Naţională de Presă să mergem către beneficiarii care nu vin particular pe site-ul agenţiei, să citească ştirile. În acest mod am dezvoltat tot felul de particularităţi tehnologice, inclusiv cu Institutul de Cercetare în Informatică.
Am încercat să mergem către latura tânără, am dezvoltat NFT-uri, am încercat să promovăm materiale utilizând Inteligenţa Artificială, pentru că, până la urmă, a nu fi în piaţa tehnologică de viitor înseamnă a dispărea.
Trebuie să ţinem pasul cu viitorul. Din punctul meu de vedere, viitorul tehnologic pentru mass-media este unul care ajută.
Va ajuta jurnalistul în viitor cu analize poate mai ample, cu o documentare mai rapidă şi vom scurta un pic timpul de producere a materialelor, însă nu va înlocui niciodată capacitatea umană de a furniza informaţii”, a spus Nicolae.
Ea a menționat că Agenția Națională de Presă reprezintă atât unul dintre cei mai importanți beneficiari ai tehnologiei. Este, de asemenea, și principala sursă de informație.
„Particularitatea AGERPRES, faţă de celelalte medii de stat din România, vine cu un aport de informaţie. Suntem principalul beneficiar de tehnologie şi principalul furnizor de informaţie, în acelaşi timp.
În decursul istoriei am pornit de la Telex, a trebuit să parcurgem foarte rapid toate etapele tehnologice care au venit odată cu modernizarea şi odată cu parcursul evoluţional în România şi am ajuns la un moment în care am păstrat cât am putut de mult informaţia curată, obiectivă.
Am ajuns într-o stare defensivă şi încercăm să contracarăm „fake news”-ul, să contracarăm informaţia falsă şi, mai nou, să contracarăm „deep fake”-ul. Iar aici, fără tehnologie sunt 100% convinsă că jurnalistul nu va putea face faţă”, a susţinut Claudia Nicolae.
Vineri, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București a găzduit workshopul „Comunicații pentru Viitor: Inovație și Cercetare în Era Digitală”. Evenimnetul a fost dedicat celebrării Zilei Mondiale a Telecomunicațiilor și Societății Informaționale.
