Şeful arbitrului telecom speră ca anul acesta operatorii să scape de birocraţie pentru a-şi dezvolta mai uşor reţelele, iar utilizatorii să fie mai bine informaţi pentru a lua decizii în cunoştinţă de cauză.
Capital: Care consideraţi că sunt cele mai mari provocări ale ANCOM, dar ale operatorilor anul acesta?
Cătălin Marinescu: Va fi anul în care vom face eforturi să implementăm toate aspectele Legii Infrastructurii. Acest lucru înseamnă şi legislaţia secundară, normele tehnice, tarifele de acces pe domeniu public, tarife de acces pe proprietatea privată, care vor fi ca o recomandare. Este foarte important nu doar să ai o lege, ci să ai şi toate instrumentele care duc la o aplicare eficientă. Pentru operatori ar fi benefic să aibă toate aceste aspecte clarficate astfel încât să îşi poată dezvolta reţelele mult mai repede, mai predictibil. Una dintre provocări pentru operatori este cum pot introduce noile tehnologii la preţuri mai joase astfel încât să ofere servicii utilizatorior din România. O altă direcţie importantă este de a furniza utilizatorilor de telefonie şi internet acele informaţii sub formă de aplicaţii care să le permită să aleagă cea mai bună oferta pentru ei. Dezvoltăm aplicaţia Netograf, care va fi gata la finele anului. Viitorul este să dai posibilitatea utilizatorului să marcheze calitatea serviciilor pe care le primeşte, unde are acoperire, unde nu are, aplicaţii gen Waze bazate pe experienţa utilizatorilor. Avem dispute permanente cu operatorii vizavi de nivelul semnalului care trebuie măsurat şi cum trebuie măsurat. Cred că cel mai bine spune utilizatorul, aici eu sunt la cabana X şi nu am semnal şi să marcheze cumva.
Capital: Cum vedeţi momentul iunie şi eliminarea tarifelor de roaming?
C.M: Urmărim cu atenţie ce se întâmplă pe regulamentul de roaming. Nu va fi un proces uşor. Suntem în discuţii şi cu operatorii. Este un proces benefic pentru utilizatori, cu siguranţă, însă, trebuie să fim atenţi să nu aibă un impact negativ pentru utilizatorii din România în sensul că tarifele pe care le vor plăti în roaming clar să fie mai mici decat tarifele de retail din România. Suntem şi parte a procesului la nivelul UE prin BEREC şi cred că se va aplica.
Capital: E posibil să vedem o reţea 5G mai devreme de 2020 în ţara noastră?
C.M: Cred că vom vedea un pilot 5G în 2018 la Alba Iulia. Suntem în legătura cu producătorii de echipamente care testează cu operatorii. Cei de la Ericsson ne-au informat recent de testele pe care le fac. Tehnologia este aproape gata, problema nu este numai să introduci reţele, ci să pregăteşti şi mediul. Operatorii nu vor introduce 5G dacă cererea nu este puternică, iar cererile pot veni din partea furnizorilor de utilităţi chiar şi din partea constructorilor de maşini. Încercăm să facilităm dialogul dintre ei astfel încât şi operatorii să aibă o siguranţă mai ridicată asupra faptului că va exista cerere de servicii. Am rămas plăcut surprins de iniţiativele pe care le au câteva oraşe din România şi aş da exemplu Oradea, Braşov, Alba-Iulia şi Piatra Neamţ care încep să introducă contorizare inteligentă sau managementul traficului, tip de aplicaţii care este fezabil pentru 5G. Topologia reţelelor 5G va fi altfel, depinde pentru ce va fi folosită. Pentru maşini fără şofer, latenţa semnalului este foarte importantă ceea ce înseamnă că mini-staţiile de bază vor trebui să fie foarte aproape de şosea. Am văzut experimente cu emiţătorul pus în bordură.
Capital: În privinţa operatorilor, este posibil să vedem alte parteneriate de genul Orange-Telekom? Poate Vodafone-UPC?
C.M: Există şi parteneriatul RCS&RDS-Vodafone. Vodafone are beneficii în acest parteneriat utilizând o parte din elementele de infrastructură ale RCS&RDS. În trecut, Zapp utiliza 20-30 de piloni ai RCS&RDS.Aceste lucruri sunt obişnuite. În ceea ce priveşte convergenţa, operatorii de cablu mijlocii şi mari se uită cu mare atenţie şi îşi dau seama că pierd mult dacă nu oferă şi servicii mobile. În urma licitaţiei de spectru din 2012, doi operatori au acceptat voluntar să găzduiască operatori virtuali: Telekom şi RCS&RDS. Înţelegerile vor fi pe bază comercială şi eu cred că veţi vedea anul acesta astfel de contracte de colaborare între operatori.
Capital: Despre evoluţia televiziunii digitale în ţara noastră ce ne puteţi spune?
C.M: Am dat licenţe naţionale Radiocom şi licenţe locale altor firme. Sfârşitul anului a fost un punct de referinţă pentru primul multiplex naţional, cel care retransmite programele televiziunii publice. Doar 5% dintre români se uită la televizor free to air restul fiind abonaţi la un operator, iar asta ne face un pic diferiţi pe piaţa europeană. Cablu dezvoltat ca în România mai există în Olanda şi Belgia. Majoritatea ţarilor europene transmiteau terestru şi atunci televiziunea digitală terestră a fost o alternativă viabilă. La noi, românii au mai multe alternative, televiziune prin satelit, sunt 5 platforme DTH, cablu de foarte bună calitate, IP TV.
Capital: Acoperirea cu internet fix broadband a 100% din populaţie până în 2020. Este realizabilă?
C.M: Nu şi nici nu cred că este posibil, nici relieful nu ne ajută. Vor exista mici organizări de case, cu acces dificil, fără energie unde internetul nu va ajunge. Acoperire 100% la internet broadband nu au nici ţările nordice. Au şi ei comunităţi izolate prin nord care nu pot fi acoperite.