Conform indicatorilor de eficiență a activității, aprobați de către Consiliul Superior al Magistraturii, Curtea de Apel Târgu-Mureș „s-a încadrat în gradul general de performanță «foarte eficient» - la finele anului 2020, procentul dosarelor mai vechi de un an fiind numai 3%, durata medie de soluționare a cauzelor fiind de 3,9 luni”, declara Andreea Ciucă pentru Revista Capital.
CAPITAL: Care au fost cele mai importante proiecte implementate în ultimul an? Ce proiecte aveți pentru acest an? Care sunt cele mai importante realizări pe care le-ați avut în ultima perioadă?
ANDREEA CIUCĂ: În anul 2020, din perspectiva indicatorilor de eficienţă a activităţii, aprobaţi prin Hotărârea nr. 1305/9 decembrie 2014 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, Curtea de Apel Târgu-Mureş s-a încadrat în gradul general de performanţă „foarte eficient” – bunăoară, la finele anului 2020, procentul dosarelor mai vechi de un an fiind de numai 3%, durata medie de soluţionare a cauzelor (de la data înregistrării până la data închiderii documentului final, adică a hotărârii pronunţate în cauză, în aplicaţia informatică ECRIS) fiind de 3,9 luni, chiar în condiţiile de desfăşurare a activităţii în perioada stării de urgenţă, iar la începutul lunii iunie 2020, la Curtea de Apel Târgu-Mureş, nu mai exista nicio hotărâre neredactată în termenul legal.
Pe parcursul unui deceniu, judecătorii ce s-au succedat la conducerea Curţii de Apel Târgu-Mureş au întreprins acţiuni repetate şi constante, determinate de starea de degradare evidentă a imobilului care nu mai răspundea exigenţelor unui sediu de instanţă, nepermiţând utilizarea acestuia în parametrii şi la capacitatea care să reflecte funcţia şi imaginea justiţiei ca serviciu public. În prezent, sunt în desfăşurare lucrările de intervenţii şi extindere la sediul instanţei. Curtea de Apel Târgu-Mureş are calitatea de beneficiar final, ceea ce mi-a conferit, ca preşedintă a instanţei, posibilitatea formulării şi susţinerii unor puncte de vedere justificate, vizând aceste lucrări, prin raportare la atribuţiile privind organizarea eficientă a activităţii, organizarea şi coordonarea controlului administrării instanţei, operaţionalitatea bazei tehnice şi a suportului informatic, respectarea prevederilor legale privind protecţia muncii – aspecte ce comportă elemente concrete şi specifice care trebuie respectate şi nu pot fi corect şi complet cunoscute decât din interiorul instanţei –, fiind imperios necesar ca imobilul ce constituie sediul instanţei să răspundă tuturor parametrilor legali şi regulamentari de funcţionalitate.
Ce semnifică managemetul sistemului judiciar?
Curtea de Apel Târgu-Mureș a fost desemnată instanță pilot pentru implementarea proiectului „Optimizarea managementului la nivelul sistemului judiciar. Componenta de instanţe judecătoreşti” – derulat de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Programul Operațional Capacitate Administrativă –, urmărindu-se îmbunătățirea managementului în cadrul instanțelor judecătorești, prin elaborarea unei metodologii de management standard integrat, pe trei componente: 1) instrumente manageriale; 2) volum optim de activitate și partajarea sarcinilor; 3) necesarul de resursă umană și fundamentarea unei noi strategii în materie de personal al instanțelor judecătorești.
Derularea proiectului, cu desfăşurarea efectivă a activităţii asistenţilor judecătorului la instanţa noastră – începând cu luna ianuarie 2021 –, îmi dă posibilitatea, în calitate de expert în proiect şi de preşedintă a instanţei pilot, de a mă implica direct în implementare, de a observa, exprima şi ameliora unele aspecte importante pentru managementul resurselor umane, în contextul scopului soluționării cauzelor în termen rezonabil, cu atât mai mult cu cât există disponibilitatea colegilor, care participă activ la acest proiect.
În calitate de preşedintă a Asociației Magistraților din România (AMR), organizație neguvernamentală, apolitică, națională și profesională a judecătorilor și procurorilor, înființată în anul 1993 – pentru a continua tradițiile și scopurile Asociației Magistraților și Avocaților (AMA), creată în 1933 și a cărei activitate a încetat în timpul regimului comunist -, AMR fiind declarată ca asociație „de utilitate publică” prin Hotărârea Guvernului nr. 530/2008, membră a Asociației Internaționale a Judecătorilor (IAJ-UIM) și a Asociației Europene a Judecătorilor (EAJ-AEM) din anul 1994, am avut constant în vedere scopul AMR, de „reprezentare a intereselor magistraților în raporturile cu celelalte subiecte de drept pe plan intern și internațional”, precum şi obiectivele prevăzute de Statut pentru realizarea acestuia: promovarea libertății și demnității profesiei, apărarea statutului magistraților în statul de drept și independenței justiției față de celelalte puteri ale statului.
Acţiunile concrete au vizat probleme de importanţă majoră pentru sistemul judiciar, statutul magistratului, drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei, cu justificarea corectă şi echilibrată a demersurilor, prin argumente a căror veridicitate poate fi verificată, fiind adepta dialogului şi a ideii că, într-o societate democratică, nu diversitatea de opinii, ci respingerea dialogului, pervertirea sau prezentarea trunchiată a realităţii constituie realele probleme.
Lupta pentru independența justiției
Astfel, m-am implicat direct în demersuri vizând (cu titlu de exemplu): independenţa justiţiei, dreptul părţilor la un proces echitabil; participarea activă la discuţia pe tema modificării Legilor Justiţiei, pentru îmbunătăţirea acestora, cu o atitudine consecventă de dialog, excluzând, însă, negocierea unor prevederi ce aduc atingere statutului judecătorilor sau procurorilor ori permit interferenţa serviciilor secrete în justiţie; atragerea publică a atenţiei asupra faptului că proiectele de modificare a Legilor Justiţiei conţin propuneri ce constituie un regres inacceptabil în materia independentei justiţiei; solicitarea adresată Ministerului Justiţiei şi Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) de a lua urgent măsurile necesare pentru gestionarea pandemiei de COVID-19 ce afecta grav instanțele de judecată şi pachetele; avertizarea publică asupra faptului că punerea în aplicare a deciziilor Curţii Constituţionale nu poate fi utilizată ca pretext al încălcării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului; solicitarea, adresată CSM, de a avea în vedere, cum a făcut-o şi în alte situaţii, că imixtiunea serviciilor de informaţii în actul de justiţie subminează independenţa justiţiei şi, în consecinţă, desconsideră drepturile cetăţenilor; solicitarea publică, adresată CSM, de a clarifica, o dată pentru totdeauna, care sunt garanţiile efective ale secretului deliberării şi ale verificării legalităţii hotărârilor judecătoreşti numai prin căile de atac prevăzute de lege – ca temelii ale independenţei judecătorilor şi justiţiei într-un stat de drept; analiza rapoartelor Comisiei Europene privind evoluţia situaţiei din România, în cadrul MCV; amicus curiae la Curtea Constituţională în legătură cu obiecţiile de neconstituţionalitate cuprinse în sesizarea ICCJ şi în sesizarea Avocatul Poporului, vizând dispoziţiile Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, prin care s-a instituit un impozit denumit taxă ce nu se aplica doar în funcție de mărimea venitului, ci și în funcție de calitatea contribuabililor (fiind făcute referiri exprese la legi ce reglementează anumite categorii de bugetari), precum și de natura venitului (doar anumite tipuri de pensii, și anume cele de serviciu); amicus curiae la Curtea Constituţională în legătură cu obiecţia de neconstituţionalitate cuprinsă în sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, vizând dispoziţiile Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara si pentru modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu referire la reducerea vechimii necesare pentru accederea procurorilor la structurile specializate – DNA şi DIICOT; solicitare către Inspecţia Judiciară privind: a) comunicarea, în regim de nepublicitate, către Plenul CSM, a listei magistraţilor care au fost subiectul procedurilor expuse în Raportul IJ nr. 5488/IJ/2510/DIJ/1365/DIP/2018, adoptat de Plenul CSM prin Hotărârea nr. 225/2019; b) cumulativ sau alternativ, aducerea la cunoştinţa judecătorilor şi procurorilor care au fost subiectul oricăror proceduri de anchetă penală instrumentate de DNA, în perioada 1.01.2014–31.07.2018, a datelor şi informaţiilor obţinute referitor la acele proceduri, ca urmare a efectuării controlului extins asupra activităţii DNA, cu privire la respectarea principiilor generale ce guvernează activitatea Autorităţii Judecătoreşti în cauzele de competenţa DNA vizând magistraţi sau în legătură cu acestea (control finalizat prin raportul menţionat), pentru ca judecătorii şi procurorii să poată lua măsurile legale pe care le consideră necesare; o serie de demersuri internaţionale, având în vedere calitatea AMR de membră a Asociaţiei Europene a Judecătorilor (EAJ-AEM) şi a Asociaţiei Internaţionale a Judecătorilor (IAJ-UIM), ţinând de independenţa justiţiei; ca urmare a apelului public lansat de AMR, prin comunicatul de presă nr. 55/2020, în contextul pandemiei de COVID-19 şi în cadrul programului umanitar „Magistraţii cu voi şi pentru voi”, a fost donată suma totală de 50.900 lei, către Spitalul Judeţean de Urgenţă „Mavromati” din Botoşani, pentru achiziţionarea unor echipamente necesare spitalului: targă hidraulică cu două coloane radio-transparentă, 2 buc, pentru Secţia Ortopedie; lămpi cu UV, 10 buc, pentru secţiile spitalului.
Provocările din cariera Andreei Ciucă
ANDREEA CIUCĂ: Au existat situaţii – din fericire, nu multe – în care zbaterea, ca judecător, a ţinut de posibilitatea pronunţării, pe temeiul legii şi pe baza actelor dosarului, a unei hotărâri care să fie, deopotrivă, legală şi dreaptă, dat fiind că este necesar ca aceste însuşiri ale actului de justiţie să nu se excludă reciproc. Insistenţa în căutarea fundamentului care să răspundă unei astfel de necesităţi, tenacitatea în găsirea vulnerabilităţilor (mai cu seamă în contextul inflaţiei de acte legale şi infralegale), care le aduceau în disonanţă cu „dreptatea”, cercetarea amănunţită a tuturor înscrisurilor cauzei, grija, până la insomnie, pentru o „justă soluţionare”, bunăvoinţa unor colegi, gândul că puterea ce ne este dată nu-i şi nu trebuie să fie imuabilă au fost elementele de referinţă.
La revenirea în instanţă, după absolvirea cu calificativul „excepţional” a Şcolii Naţionale de Magistratură din Paris, mi se tot repeta, de unii dintre colegii mai în vârstă şi de unii dintre judecătorii din conducerea judecătoriei şi a tribunalului, că nu-mi va servi la nimic această experienţă de aproape un an şi jumătate, cu alte cuvinte, am făcut efortul degeaba. Redundanţa acestor idei, combinată cu puţina mea experienţă de viaţă, aproape că au reuşit să atenueze capitalul extraordinar pe care l-am căpătat, la acea vreme, din perioada şcolii pariziene, şi anume deschiderea spre ceilalţi, în sens profesional, faptul că respectul nu înseamnă fragilitate, iar ierarhia conducerilor instanţelor nu este temelia sistemului judiciar. Susţinerea din partea familiei şi voinţa de a nu pierde ceea ce aveau să devină pilonii ascensiunii profesionale, mi-au dat curajul şi vrerea de a înfrunta aceste prejudecăţi.
CAPITAL: Care este rețeta succesului pentru compania/instituția din care faceți parte?
ANDREEA CIUCĂ: Comunicarea clară şi consistentă, onorarea promisiunilor, respectul, încrederea, buna-credinţă, acţiunile substanţial fundamentate, nepracticarea „dublei măsuri”, îndeplinirea atribuţiilor în mod deschis constituie căi ce le dau, celor alături de care ne desfăşurăm activitatea, posibilitatea să înţeleagă ce şi de ce se întâmplă, să fie şi să se simtă implicaţi nu numai în activitatea de judecată, pe care o desfăşoară în mod direct, potrivit competenţelor legale, ci şi în activitatea administrativ-jurisdicţională a instanţei.
Fără a părăsi preceptele legale și regulamentare, comunicarea trebuie să însemne mai mult decât aplicarea unei norme, să fie mai intensă decât un simplu dialog ori o simplă aducere la cunoștință a unor aspecte, să dea a doua șansă, atunci când este nevoie, să aibă rostul de a nu fi neîncetat populară, să constituie fundamentul pe care să putem clădi și menține proiecte, strategii, obiective, performanțe, caractere.
CAPITAL: Cum arată programul dumneavoastră zilnic?
ANDREEA CIUCĂ: Aparent monoton. Muncă între 8 şi 12 ore (ba, uneori, chiar 14 ore) – presărată, din când în când, cu o întâlnire de prânz revigorantă, cu colegi, prieteni, cu cei din familie – şi momentele de seară în familie (dacă nu ajung acasă prea târziu…). „Muncă” înseamnă a fi judecător, a fi preşedinte de instanţă, a fi preşedintele asociaţiei profesionale a magistraţilor care are aproape trei decenii de existenţă, a fi expert într-un proiect de optimizare a activităţii instanţelor, toate acestea implicând atribuţii diferite, complexe, cu o seamă de termene limită – uneori copleşitoare –, cu studiu insistent, cu multe înscrisuri de conceput şi redactat, cu decizii ce trebuie gândite, fundamentate, puse în aplicare şi corectate, după caz, dar, înseamnă, peste toate, a fi Om (ceea ce, însă, nu înseamnă a fi infailibil). Pasiunea şi buna-credinţă dau savoare muncii, pentru noi înşine şi pentru cei ce ne susţin.
CAPITAL: Care sunt cele mai importante provocări pe care le-a adus criza medicală în activitatea dumneavoastră și cum v-ați adaptat activitatea?
ANDREEA CIUCĂ: O provocare cu multiple şi complexe reverberaţii în privinţa exercitării atribuţiilor de preşedintă a curţii de apel a constituit-o gestionarea situaţiei de criză, în condiţiile răspândirii infecţiei cauzate de virusul COVID-19 şi declarării epidemiei ca pandemie, de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii. A fost nevoie, înainte de toate, să înţelegem şi să acceptăm, în timp scurt, că modalitatea în care eram obişnuiţi să ne proiectăm, organizăm şi desfăşurăm activitatea trebuia regândită, în special pentru a facilita o viziune de ansamblu, structurată, cât şi o aplicare unitară a măsurilor dispuse, fără a aduce, însă, atingere independenţei judecătorului şi ținând seama de principiile ce guvernează procesul civil şi penal, în condiţiile cadrului legal creat de actele normative emise în perioada stării de urgenţă.
În contextul arătat, măsurile au vizat: condiţiile şi limitele restrângerii activităţii de judecată şi a activităţii cu publicul la compartimentele auxiliare; înaintarea dosarelor în căile de atac; stabilirea listelor cauzelor de urgenţă deosebită care s-au judecat în perioada stării de urgenţă şi publicarea săptămânală a acestora, pe pagina de internet a instanţei; audierea prin videoconferinţă a persoanelor aflate în custodia penitenciarelor şi în custodia altor autorităţi; recomandarea transmiterii documentelor la instanţă prin mijloace electronice (fax, e-mail), prin poştă sau curier, recomandarea studierii documentelor din dosare prin accesarea aplicaţiei informatice „Info dosar”, pe baza parolei alocate în acest sens – pentru evitarea prezenţei în sediul instanţei, în limita posibilităţilor; organizarea activităţii de repartizare aleatorie a cauzelor, a activităţii de redactare şi de comunicare a hotărârilor judecătoreşti; accesul în sediul instanţei, fluxurile de persoane; igienizarea şi dezinfectarea spaţiilor, achiziţionarea şi distribuirea echipamentelor de protecţie şi a produselor dezinfectante; stabilirea măsurilor ce au făcut parte din planul specific de continuitate, inclusiv a funcţiilor esenţiale ale căror activităţi trebuiau să fie desfăşurate fără discontinuitate sau cu întreruperi minime, a componenţei grupului de continuitate pentru asigurarea îndeplinirii funcţiilor esenţiale, funcţiile ale căror atribuţii au putut fi exercitate de la distanţă, de la domiciliu, utilizând mijloacele electronice de lucru şi comunicare, procedura delegării de autoritate cu privire la atribuţiile specifice fiecăreia dintre funcţiile esenţiale.
Dincolo de strădania şi prezenţa constantă la instanţă pe care conceperea, elaborarea şi aplicarea, în regim de urgenţă, a măsurilor de mai sus le-au cerut, am considerat că trebuie să acord o importanţă deosebită comunicării, în special individuale, nu neapărat pentru a explica aceste măsuri, ci mai cu seamă pentru a atenua sentimentele negative de nesiguranţă și teamă, îndreptăţite în condiţiile date ale pandemiei. În acest context, am observat că lucrul bun care ni s-a întâmplat în acest timp al încercărilor a fost sprijinul pe care am fost dispuşi să îl acordăm şi să îl primim, prin faptă şi cuvânt, aproape necondiţionat.
CAPITAL: Aveți hobbyuri care ar putea fi evidențiate?
ANDREEA CIUCĂ: Să pot fi de folos, în schimbul unui zâmbet.
CAPITAL: Care credeți că este rețeta succesului pentru a ajunge o femeie de succes?
ANDREEA CIUCĂ: Cred că ingredientele sunt cele mai importante pentru că, odată dobândite, se pot combina după măiestria şi voinţa fiecăreia. O reţetă universală a succesului este o utopie, iar un asemenea concept nu ţine seama de faptul că fiecare dintre noi are calităţile, „darurile” sale, pe care îşi pune amprenta propriei personalităţi, în suişurile şi coborâşurile din drumul vieţii, îngropând în pământ talantul primit sau făcându-l roditor.
Dacă privim succesul ca realizare de moment, fie aceasta chiar fulminantă, este de ajuns să avem calităţi ce ne fac să strălucim o vreme. Dacă, însă, privim succesul ca parte din ceea ce suntem sau dorim să fim, atunci nu-l putem ridica fără muncă stăruitoare – şi nu, nu este câtuşi de puţin o idee învechită –, credinţă, receptivitate, conştientizarea propriilor greşeli, responsabilitate, empatie, bunătate, optimism.
Nu-i mai puţin adevărat că, dacă suntem oneste cu noi înşine, trebuie să spunem că există şi un preţ al succesului întrucât, în ascensiunea spre reuşită, sunt momente în care nu putem fi prezente, deopotrivă şi cu aceeaşi intensitate, în profesie şi în familie.
CAPITAL: Cum v-ați caracteriza într-o singură frază?
ANDREEA CIUCĂ: Analiza identităţii personale este o provocare complicată şi, ţinând seama de această realitate, aş reliefa, cu precădere, că am învăţat să fiu puternică – îdntrucât „ceea ce se află în urma noastră şi ceea ce se află înaintea noastră sunt lucruri mărunte în comparaţie cu ceea ce se află înlăuntrul nostru“ (Ralph Waldo Emerson) –, că mă străduiesc să-mi văd defectele şi să-mi potenţez calităţile, că mi-e drag de oameni şi că nu vreau să am îndrăzneala de a trăi fără credinţă.
CAPITAL: Ne puteți indica un dicton care să vă definească?
ANDREEA CIUCĂ: Per aspera ad astra [pe căi anevoioase (se ajunge) la stele] – Seneca