Redactor: Domnule ministru, ați anunțat recent că strategia energetică a României va fi finalizată abia în toamnă. De ce atât de târziu, în contextul în care fostul ministru Răzvan Nicolescu anunța, în decembrie 2014, lansarea proiectului în dezbatere publică?
Andrei Gerea: Mai întâi, era bine să avem o strategie a reindustrializării. Nu avem, așa că trebuie să obținem date de la alte instituții. Acesta este motivul pentru care apreciem că Strategia energetică se află în stadiu incipient în momentul actual. Considerăm că este nevoie de o analiză mai profundă, făcută împreună cu consultanți și specialiști în domeniu. La nivelul ministerului avem oameni cu competențe deosebite, dar schema de personal este insuficientă și gradul de încărcare cu activități este foarte mare, ceea ce face dificilă asumarea internă a proiectului de strategie. De asemenea, vrem să cunoaștem și opinii venite din exterior. Pe lângă partea de radiografie a sistemului energetic, ne interesează în mod deosebit partea de viziune. Trebuie să știm cum vor evolua lucrurile nu doar pentru România, ci și la nivel regional și european.
Ne propunem să lucrăm cu mai multe variante de scenarii posibile, să facem simulări, astfel încât soluțiile asupra cărora ne decidem să fie cele mai bune. Pentru a putea face aceste lucruri la modul serios, nu cred că trebuie să ne grăbim în a ne asuma termene mult prea strânse sau nerealiste.
Redactor: Zilele trecute, reprezentanții BCR au declarat că „piața o ia înaintea unei strategii ideale croite în birouri“. Credeți că principalii actori din sector, indiferent că vorbim de companii private, companii de stat sau la care statul deține pachete importante de acțiuni, iau decizii pripite în lipsa unei strategii care să corespundă realității?
A.G.: Oricum, noi nu vrem să facem ca alții, să luăm decizii fără consultarea celor din piață. Firește că piața este vie, evoluează, lucrurile se schimbă, uneori la modul surprinzător. Nici eu nu cred că pot exista strategii ideale dar, dați-mi voie să îmi propun realizarea unei strategii foarte bune, ancorată în realitate, și care să ia în calcul diverse scenarii de evoluție în timp a sectorului energetic. Așa cum v-am spus deja, cred că este necesar să avem și opinii venite din afara instituției, să ne consultăm cu specialiști care pot să contribuie relevant la conturarea unui document atât de important cum este Strategia energetică.
Investițiile în energie au câteva caracteristici care le diferențiază de cele din alte zone ale economiei: necesită sume foarte mari de bani, au termene de realizare lungi și se recuperează într-un orizont îndepărtat. Este normal ca orice decizie de a investi să fie luată după o analiză profundă de oportunitate, dar și de context. Nu cred că este loc de „investiții pripite“ în energie, strategia trebuie să aibă un rol central în ghidarea destinelor sectorului.
Știm deja că este nevoie de un aflux de capital de 100 miliarde de euro care să fie investiți în energie în următorii 20 de ani. Trebuie să gândim foarte bine unde și cum vor fi investiți acești bani.
Redactor: Cum considerați dumneavoastră că ar trebui să arate producția de energia electrică din România, așa încât să avem producători competitivi nu doar pe piața internă, ci și pe piața externă? Aici mă refer la mix-uri de producție și la direcția pe care ar trebui să o urmeze România cu prioritate: mai mult nuclear și hidro și mai puțin cărbune sau mai mult cărbune, gaze și mai puțină energie nuclear-electrică?
A.G .: Un răspuns clar la această întrebare îl veți găsi, în mod cert, în Strategia energetică. Eu pot, în acest moment, doar să dau câteva indicii.
Ne dorim realizarea grupurilor 3 şi 4 din cadrul Centralei Nucleare de la Cernavodă, dezvoltarea proiectului hidrocentralei de acumulare prin pompaj Tarnița-Lăpuștești, realizarea unui grup un grup energetic de 500-600 MW la Rovinari. Multe din capacitățile de producere a energiei, în special cele bazate pe utilizarea cărbunelui, sunt învechite și ineficiente. În plus, condițiile de piață (consum scăzut și un preț al electricității scăzut), pun în dificultate și mai mare acești producători, care au costuri mari. Aici este nevoie de eficientizare și restructurare, dacă vrem să menținem acești producători în mix. Nu aș vrea însă, să pierdem din vedere rolul pe care cărbunele îl are pentru siguranța sistemului energetic național, dar și regional. Să nu uităm că, atunci când vântul nu bate, când apa nu este destulă sau când presiunea în conductele de gaz nu este suficientă, cărbunele, totuși, arde și produce energie.
În ceea ce privește domeniul nuclear, spre exemplu, ne-am propus realizarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă. România se află între statele care susțin producerea de electricitate din surse nucleare. Ne dorim să dezvoltăm proiecte în acest sens și suntem în căutare de finanțare și de investitori. Vrem să exploatăm resursa nucleară concomitent cu continuarea eforturilor de creștere a gradului de siguranță prin cercetare și inovare în domeniu.
În luna februarie a acestui an, în calitate de președinte al grupului statelor membre pro-nucleare, am transmis vicepreședintelui Uniunii Europene – domnului Maroš Šefcovic, și domnului Arias Cañete – comisar UE, o scrisoare prin care am subliniat rolul serios pe care energia produsă în centralele nucleare îl are în asigurarea securității energetice, nu doar pentru statele care susțin această tehnologie, ci și pentru Uniunea Europeană. De asemenea, am solicitat identificarea unor surse de finanțare la nivel UE pentru proiectele nucleare și o mai mare implicare a experților în domeniu și a forurilor competente.
Redactor: Care este strategia dumneavoastră în ceea ce privește listarea pe piața de capital a companiilor din energie? Când considerați că ar trebui listate la bursă Hidroelectrica și CEO?
A.G.: Încă nu a fost luată o decizie cu privire la realizarea unui calendar al listărilor.
Cum am putea să vorbim despre listare la bursă în cazul Hidroelectrica, atâta vreme cât societatea se află în insolvență? Firește că listarea ar fi benefică, iar aportul de capital în sistemul energetic ar fi o adevărată gură de oxigen pentru investițiile atât de necesare. În momentul în care vom ști sigur că Hidoelectrica își reglementează clar situația, ne vom putea gândi serios la listarea acestei companii. Până atunci, acest lucru nu poate fi altceva decât un proiect.
În cazul Complexului Energetic Oltenia, înainte de a discuta despre listare, este nevoie să fie făcuți anumiți pași în sensul restructurării companiei, astfel încât aceasta să devină profitabilă. Așa cum am mai afirmat, dorim să obținem maximul de profit din societățile din portofoliul ministerului și căutăm soluții pentru asta. La CE Oltenia am făcut deja pași către eficientizare prin transferul exploatărilor miniere Berbești și Alunu către CET Govora, ceea ce rezolvă parțial problema de personal pe care o are complexul energetic și stinge datoriile istorice dintre cele două societăți. Urmează să întreprindem și alte acțiuni.
Redactor: Observ că listările companiilor mari nu sunt o prioritate având în vedere situația în care se află. Dar ce părere aveți despre managementul privat. În acest context în care avem exemple de companii unde în urma implementării unui astfel de management se observă îmbunătățirea situației financiare. Aveți în vedere implementarea managementului privat și la alte companii din sector? Dacă da, la care dintre ele și de când?
A.G.: Implementarea managementului privat poate fi o soluție pentru anumite companii. Din păcate însă, nu este o „soluție minune“ care să fie aplicabilă oriunde și oricând. Înainte de a hotărî oportunitatea implementării managementului privat și pentru alte societăți din portofoliul ministerului, aș vrea să ne convingem foarte clar că se face cu adevărat performanță acolo unde sistemul funcționează deja.
Redactor: Un punct fierbinte al acestui an constă în elaborarea noilor redevențe petroliere. Care este rolul ministerului pe care îl conduceți în stabilirea acestora? Și cum considerați că ar trebui să arate acestea?
A.G.: Elaborarea noilor redevențe petroliere nu face parte dintre atribuțiile Ministerului Energiei, IMM și Mediului de Afaceri. Dacă doriți o părere personală, vă pot spune că redevențele ar trebui să se situeze într-un cuantum care să atragă investitori, nu să îi îndepărteze.