”Asemenea voci nu sunt nici întâmplătoare, nici inocente şi nici la început de carieră. Ele şi-au mai făcut auzit glasul, fie solo, fie în cor, fiind taxate de fiecare dată drept false, întrucât au în vedere nu interesul economiei româneşti, ci câştigurile capitalurilor speculative care operează prin bănci”, a declarat Mihai Ionescu, secretarul general al ANEIR şi Co-Presedintele Consiliului de Export al Romaniei.
Acesta a adăugat că „bocitoarele de azi regretă vremurile când aşa-zişii ‘investitori’, îndeosebi străini (în fapt speculanţi sadea), făceau jocurile în piaţa valutară a României, tranzacţionând zilnic circa 80% din masa valutară din piaţă cu profituri fabuloase din jocurile de curs şi din dobânzile bancare”.
Potrivit unui comunicat ANEIR, aşa-zişii investitori speculează instabilităţile din orice ţară de tipul României inclusiv cele de pe piata valutară realizând profituri semnificative din diferenţele de curs valutar.
”Reţeta e simplă: vii în România cu un milion de euro (unii cu zecile şi sutele de milioane de euro) pe care îi schimbi în lei la un curs de 4,5 lei /euro, leii îi pui în depozite bancare (la modă au fost conturile de economii nepurtătoare de impozite) de unde încasezi o dobândă de 7-9%, după care leii multiplicaţi prin dobândă îi prefaci după un an din nou în euro, la un curs să zicem de 4 lei/euro, pentru că aceleaşi bocitoare, atunci când au interesul, solicită direct sau prin intermediari aprecierea monedei naţionale. Profitul net este de 215.000 euro, adică un randament de 21,5% plătit din buzunarul cetăţeanului român”, a explicat Ionescu.
80% din schimburile zilnice de valută, efectuate de exportatori şi importatori
Reprezentantul ANEIR consideră că aceşti „investitori” au neşansa unei inversări de situaţie deoarece odată cu intrarea României în criză, terenul investiţional al ţării prin fonduri speculative a devenit mai fragil, iar poziţiile în piaţa valutară s-au modificat radical.
„Circa 80% din schimburile zilnice de valută sunt efectuate acum de exportatori şi importatori. Adică de cei care vând în străinătate produse româneşti şi care oferă valută în piaţă pentru acoperirea cheltuielilor în lei, iar de cealaltă parte sunt importatorii care cumpără valută din piaţă pentru a aproviziona ţara cu mărfuri necesare economiei şi populaţiei”, a spus Ionescu.
Cu alte cuvinte, actualul curs de schimb, care de aproape doi ani fluctuează în intervalul 4,1-4,3 lei/euro, este rezultatul activităţilor economice de export/import, reflectând mai corect starea economiei reale şi potenţa de moment a leului. Potrivit ANEIR, această relativă stabilitate a cursului a fost singura ‘ancoră’ care a sprijinit exportul ţării să iasă din recensiune, în condiţiile în care după 12 luni de cădere a exporturilor (noiembrie 2008-octombrie 2009) a urmat o perioadă fastă în care s-au recuperat pierderile de dinaintea crizei, iar reuşita a avut la bază, în principal, stabilitatea cursului valutar.
”Este motivul pentru care ANEIR, în consens cu majoritatea exportatorilor de bunuri şi servicii, care realizează un volum total de export ce echivalează cu aproape o pătrime din PIB-ul României, a apreciat pozitiv poziţia activă şi explicită a BNR din ultima perioadă, de a nu da curs bocitoarelor care reiau ciclic refrenul deprecierii cursului”, se arată în comunicatul ANEIR.
În orice economie – şi mai ales în perioadele de criză – un curs de schimb poate fi un sprijin al exportatorilor dacă, înainte de toate, este stabil, mai exact – uşor flotant, între limite care să reflecte fluxul valutar dintre exportatori şi importatori, mai puţin interesele capitalurilor speculative.
”Un joc al cursului disproporţionat poate provoca pentru speculanţi mai multă adrenalină, generată de plăcerea unor câştiguri sau dezamăgirea unor pierderi, în timp ce pentru exportatori, care înseamnă circa un milion de locuri de muncă în România, poate genera dezastre la nivel individual şi macroeconomic, respectiv şomeri, falimente, pierderi de surse valutare pentru ţară, dezechilibre ale balanţei de plăţi, împrumuturi suplimentare”, a mai menţionat Mihai Ionescu, secretarul general al ANEIR.