detin cu chirie in aceeasi localitate o locuinta din fondul locativ de stat sunt obligate sa puna la dispozitie primariei aceasta locuinta la data mutarii efective in imobilul restituit. Locuintele din fondul locativ de stat eliberate se constituie intr-un fond locativ special destinat chiriasilor din imobilele restituite fostilor proprietari.
(2) Familiilor cu mijloace financiare situate sub nivelul venitului minim pe economie, invalizilor, pensionarilor si persoanelor cu handicap li se vor asigura locuinte sociale construite dintr-un fond constituit in cota de 2% din sumele obtinute din privatizare si care va fi prevazut anual in legea bugetului de stat.
Norme metodologice:
45.1. Pentru realizarea exigentei prevazute la alin. (1) al art. 45 din lege este necesar sa se solicite persoanei indreptatite sa depuna o declaratie olografa pe propria raspundere, din care sa rezulte ca detine sau nu detine, cu chirie, o locuinta din fondul locativ de stat in aceeasi localitate cu imobilul restituit (este vorba numai de cazul constructiei cu destinatia de locuinta, nu si de cazul terenului). In cazul in care persoana indreptatita detine cu chirie o locuinta din fondul locativ de stat in aceeasi localitate cu locuinta restituita, se va depune copie legalizata de pe contractul de inchiriere, iar in decizia/dispozitia motivata de restituire se va stabili data eliberarii si predarii spatiului respectiv catre locator. La data stabilita pentru predarea spatiului respectiv contractul de inchiriere inceteaza.
45.2. In cazul in care se solicita restituirea in natura a unui imobil cu destinatia de locuinta si aceasta masura este posibila, se va solicita persoanei solicitante o declaratie olografa prin care persoana indreptatita declara ca nu detine cu chirie in aceeasi localitate o locuinta din fondul locativ de stat.
45.3. In cazul in care persoana indreptatita detine cu chirie in aceeasi localitate o locuinta din fondul locativ de stat, restituirea imobilului solicitat se va face cu conditia eliberarii acesteia intr-un termen de 60 de zile de la data emiterii deciziei/dispozitiei de restituire in natura.
46. Art. 46 din lege:
(1) Actele juridice de instrainare, inclusiv cele facute in cadrul procesului de privatizare, avand ca obiect imobile care cad sub incidenta prevederilor prezentei legi, sunt valabile daca au fost incheiate cu respectarea legilor in vigoare la data instrainarii.
(2) Actele juridice de instrainare, inclusiv cele facute in cadrul procesului de privatizare, avand ca obiect imobile preluate fara titlu valabil, sunt lovite de nulitate absoluta, in afara de cazul in care actul a fost incheiat cu buna-credinta.
(3) Actele juridice de instrainare, inclusiv cele facute in cadrul procesului de privatizare, avand ca obiect imobilele prevazute la art. 2 alin. (1) lit. b), sunt lovite de nulitate absoluta, buna-credinta neputand fi invocata in aceste cazuri.
(4) Actele juridice de instrainare, inclusiv cele intocmite in cadrul procesului de privatizare, avand ca obiect imobile preluate cu titlu valabil, sunt lovite de nulitate absoluta daca au fost incheiate cu incalcarea dispozitiilor imperative ale legilor in vigoare la data instrainarii.
(5) Prin derogare de la dreptul comun, indiferent de cauza de nulitate, dreptul la actiune se prescrie in termen de un an*) de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
Norme metodologice:
46.1. Dispozitiile alin. (3) al art. 46 din lege au fost declarate ca neconstitutionale potrivit Deciziei Curtii Constitutionale nr. 98 din 21 martie 2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 301 din 8 mai 2002.
46.2. Termenul prevazut la alin. (5) al art. 46 din lege este un termen special de prescriptie care inlatura dreptul subiectiv la actiune pentru anularea sau constatarea nulitatii actelor juridice de instrainare, dupa data de 14 august 2002.
46.3. Acele instrainari efectuate in temeiul Legii nr. 112/1995, cu modificarile ulterioare, si cu deplina respectare a conditiilor legii pana la aparitia Legii nr. 213/1998 (24 noiembrie 1998) au beneficiul deplin al protectiei Legii nr. 10/2001, cu modificarile ulterioare, in sensul ca sunt recunoscute si conservate efectele acestor acte. Insa instrainarile intervenite dupa introducerea normei care permite cenzurarea de catre instantele judecatoresti a avalabilitatii titluluia (art. 6 din Legea nr. 213/1998, cu completarile ulterioare), mentinerea sau, dupa caz, anularea actului translativ de proprietate este conditionata de dovedirea bunei-credinte a dobanditorului la momentul instrainarii.
47. Art. 47 din lege:
(1) Prevederile prezentei legi sunt aplicabile si in cazul actiunilor in curs de judecata, persoana indreptatita putand alege calea acestei legi, renuntand la judecarea cauzei sau solicitand suspendarea cauzei.
(2) In cazul actiunilor formulate potrivit art. 46 si 48, procedura de restituire inceputa in temeiul prezentei legi este suspendata pana la solutionarea acelor actiuni prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila. Persoana indreptatita va instiinta de indata persoana notificata, potrivit art. 21 alin. (1).
(3) In cazul in care persoanei indreptatite i s-a respins, prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila, actiunea privind restituirea in natura a bunului solicitat, termenul de notificare prevazut la art. 21 alin. (1) curge de la data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii judecatoresti.
Norme metodologice:
47.1. Daca persoana indreptatita care a introdus o actiune intemeiata pe prevederile art. 46 din lege nu a procedat la instiintarea de indata, cu privire la aceasta situatie, a persoanei notificate (unitatea detinatoare a imobilului sau, dupa caz, entitatea investita cu solutionarea notificarii), iar aceasta (persoana notificata) ia cunostinta pe alte cai de aceasta situatie, va suspenda solutionarea cererii persoanei indreptatite pentru acest motiv.
47.2. Prevederea alin. (3) al art. 47 din lege are caracter special si vizeaza cazul in care actiunea in revendicare privind un imobil care cade sub incidenta legii a fost respinsa prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila (indiferent de instanta care a pronuntat hotararea – judecatorie, tribunal, curte de apel sau Curtea Suprema de Justitie – ca instante de fond, recurs sau apel, recurs in anulare), persoanele indreptatite pot solicita restituirea imobilului respectiv pe calea administrativa prevazuta de lege, intr-un termen de 12 luni de la data ramanerii definitive si irevocabile a respectivei hotarari.
De exemplu, in cazul in care Curtea Suprema de Justitie a admis recursul in anulare introdus de procurorul general si a casat o hotarare a unei instante inferioare prin care se admitea o actiune in revendicare, hotarare pronuntata de Curtea Suprema de Justitie la data de 30 septembrie 2001, persoana indreptatita potrivit legii mai avea la dispozitie calea notificarii, potrivit procedurii legii, pana la data de 30 septembrie 2002.
Semnalam ca prevederea alin. (3) al art. 47 din lege se conexeaza direct cu prevederea generica de la art. 48 din lege.
48. Art. 48 din lege:
Persoanele indreptatite, precum si persoanele vatamate intr-un drept al lor, carora pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi li s-au respins, prin hotarari judecatoresti definitive si irevocabile, actiunile avand ca obiect bunuri preluate in mod abuziv de stat, de organizatii cooperatiste sau de orice alte persoane juridice, pot solicita, indiferent de natura solutiilor pronuntate, masuri reparatorii in natura sau prin echivalent, in conditiile prezentei legi.
49. Art. 49 din lege:
(1) Chiriasii au dreptul la despagubire pentru sporul de valoare adus imobilelor cu destinatia de locuinta prin imbunatatirile necesare si utile.
(2) In cazul in care imobilul care se restituie a fost preluat cu titlu valabil, obligatia de despagubire prevazuta la alin. (1) revine persoanei indreptatite.
(3) In cazul in care imobilul care se restituie a fost preluat fara titlu valabil, obligatia de despagubire revine statului sau unitatii detinatoare.r
(4) Valoarea despagubirilor prevazute la alin. (1) se stabileste pe baza de expertiza.r
(5) Prin imbunatatiri, in sensul prezentei legi, se intelege cheltuielile necesare si utile.r
Cuantumul despagubirilor se stabileste la valoarea actualizata a cheltuielilor, scazandu-se gradul de uzura al imbunatatirilor, in raport cu durata de viata normala a acestora, care se suporta de chiriasi.r
Norme metodologice:r
49.1. Prin imbunatatiri necesare si utile se intelege acele dotari incorporate sau aduse unitatii locative ori spatiilor comune prin care s-a sporit valoarea fondului locativ si care au fost suportate exclusiv de chirias (introducerea sau schimbarea instalatiei de apa, gaz, canalizare, electricitate, incalzire; lucrari noi: parchetare, gresie sau faianta, geamuri termopan, usi si altele asemenea). Dovada acestor imbunatatiri se face prin expertiza tehnica, cu respectarea prevederilor alin. (5) al art. 49 din lege. Nu se includ in categoria cheltuielilor necesare si utile acele cheltuieli voluptorii (utilizarea unor materiale foarte scumpe, de exemplu: usi de mahon, instalatii sanitare sofisticate, de lux, materiale de constructii incadrate in categoria celor de lux). In aceste cazuri despagubirile se vor calcula avand in vedere preturile medii actuale de pe piata.r
49.2. Daca imobilul respectiv a fost preluat cu titlu, despagubirile aferente acestor imbunatatiri se suporta de persoana indreptatita. In aceste cazuri se recomanda unitatilor detinatoare ca, in deciziile/dispozitiile de restituire in natura a unor astfel de imobile sa prevada generic si obligatia de restituire catre chirias a despagubirilor cuvenite potrivit legii.r
49.3. Daca imobilul respectiv a fost preluat fara titlu valabil, obligatia de despagubire catre chirias revine statului sau unitatii detinatoare. Optiunea intre cele doua categorii alternative de debitori ai obligatiei de despagubire apartine creditorului obligatiei de despagubire. Daca imbunatatirile necesare si utile au fost facute la cererea expresa sau cu acordul expres al locatorului, debitorul obligatiei de restituire a despagubirilor este unitatea detinatoare.r
50. Art. 50 din lege:r
Secretarii unitatilor administrativ-teritoriale vor lua masuri pentru conservarea tuturor dosarelor constituite de comisiile de aplicare a Legii nr. 112/1995, vor elibera, la cerere, copii de pe actele existente la dosar si vor da relatiile solicitate de persoanele indreptatite.r
Norme metodologice:r
Se recomanda secretarilor unitatilor administrativ-teritoriale opisarea tuturor dosarelor respective pe imobile si pe persoane beneficiare (in acest sens, se vor deschide registre speciale care vor contine aceste date).r
51. Art. 51*) din lege:r
(1) Cererile sau actiunile in justitie, precum si transcrierea sau intabularea titlurilor de proprietate, legate de aplicarea prevederilor prezentei legi si de bunurile care fac obiectul acesteia, sunt scutite de taxe de timbru.r
(2) Cererile sau actiunile in justitie privind restituirea pretului actualizat platit de chiriasii ale caror contracte de vanzare-cumparare, incheiate cu eludarea prevederilor Legii nr. 112/1995, au fost desfiintate prin hotarari judecatoresti definitive si irevocabile, sunt scutite de taxe de timbru.r
(3) Plata sumelor prevazute la alin. (2) se face de catre Ministerul Finantelor Publice din fondul extrabugetar constituit in temeiul art. 13 alin. 6 din Legea nr. 112/1995.r
Norme metodologice:r
51.1. Sintagma taxe de timbru vizeaza atat taxele judiciare de timbru, cat si timbrul judiciar aferent tuturor actiunilor sau cererilor generate de aplicarea legii.r
51.2. Prevederile alin. (2) al art. 51 din lege sunt aplicabile si in cazul contractelor de vanzare-cumparare desfiintate prin hotarari definitive pronuntate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului.r
51.3. Actualizarea sumelor se va face prin aplicarea indicelui anual de inflatie din anul platii la anul introducerii actiunii. Pentru sumele platite in rate actualizarea se va face in functie de anul aferent ratelor platite in acel interval.r
52. Art. 52 din lege:r
La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga orice alte dispozitii contrare.r
Norme metodologice:r
Prevederea art. 52 inlatura de la aplicare orice acte normative anterioare contrare legii, care fie indisponibilizeaza astfel de bunuri de la restituire, fie se suprapun cu domeniul de aplicare a acesteia sau procedurile stabilite trebuiau sa fie indeplinite ori consumate pana la aparitia noii legi.r
r
CAPITOLUL IIIr
Masuri institutionaler
r
1.1. Pentru urgentarea aplicarii legii, la nivelul fiecarei entitati implicate in solutionarea notificarilor prevazute de lege, se vor constitui, pe langa organele de conducere:r
a) comisia interna pentru analizarea notificarilor, formata, de regula, din 3-5 membri (in masura posibilitatilor, se vor numi juristi, economisti) care vor analiza fiecare notificare si actele doveditoare depuse si vor intocmi propunerea de solutionare;r
b) comisia de evaluare interna, care va stabili valoarea estimativa a imobilelor, a ofertelor aferente notificarilor si celorlalte pretentii care vor face obiectul negocierii intre parti. Comisia de evaluare interna va fi formata, de regula, din 3-5 persoane (de preferinta, juristi sau economisti ori persoane cu pregatire de specialitate in domeniul constructiilor; in lipsa acestora, in masura posibilitatilor financiare ale fiecarei entitati, se pot incheia contracte de colaborare cu persoane fizice sau juridice specializate).r
1.2. Comisiile prevazute la pct. 1.1 se numesc prin ordin sau dispozitie a conducatorului entitatii respective. Pentru persoanele angajate cu contract de munca atributiile izvorate din aplicarea legii devin sarcini de serviciu.r
1.3. Salariatii institutiilor, implicati in mod direct in aplicarea legii, beneficiaza de un spor lunar de dificultate, in conditiile stabilite prin art. V alin. (2) al titlului II din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 184/2002 pentru modificarea si completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum si pentru stabilirea unor masuri pentru accelerarea aplicarii acesteia si a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din Romania, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 501/2002. Constituie salariati implicati in mod direct in aplicarea Legii nr. 10/2001:r
– salariatii cu contract de munca pe durata determinata sau nedeterminata, care isi desfasoara activitatea in calitate de membru al comisiilor prevazute la alin. 1 lit. a) si b);r
– salariatii, membri ai comisiilor constituite la nivelul prefecturilor, in temeiul art. 16 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 614/2001;r
– salariatii, membrii birourilor judetene si, respectiv, al municipiului Bucuresti, constituite in temeiul art. 9 din Hotararea Guvernului nr. 950/2001 cu privire la infiintarea, organizarea si functionarea Autoritatii pentru urmarirea aplicarii unitare a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989;r
– secretarii unitatilor administrativ-teritoriale;r
– personalul Autoritatii constituite in temeiul Hotararii Guvernului nr. 950/2001, cu exceptia demnitarului;r
– personalul ministerelor si celorlalte institutii publice care au ca sarcini de serviciu aplicarea legii, cu exceptia demnitarilor si a conducatorilor numiti sau alesi ai respectivelor institutii;r
– salariatii care isi desfasoara activitatea in cadrul Biroului central din cadrul Ministerului Finantelor Publice si, respectiv, ghiseelor teritoriale.r
Prefectii, subprefectii si primarii nu beneficiaza de acest spor.r
1.4. Comisiile prevazute la pct. 1.1 vor elabora un regulament propriu de lucru pe care il vor supune aprobarii organului de conducere al unitatii respective.r
1.5. Comisiile prevazute la pct. 1.1 vor colabora in mod direct si, dupa caz, cu:r
a) comisiile constituite la nivelul prefecturilor in temeiul art. 16 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989;r
b) birourile judetene si, respectiv, al municipiului Bucuresti, constituite in temeiul art. 9 din Hotararea Guvernului nr. 950/2001;r
c) secretarii unitatilor administrativ-teritoriale care au obligatiile prevazute de lege la art. 50;r
d) Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului;r
e) Ministerul Finantelor Publice;r
f) celelalte institutii implicate in aplicarea legii.r
1.6. In cazul in care se stabilesc, potrivit art. 1 alin. (3) din lege, masuri reparatorii combinate in echivalent, care implica masuri reparatorii de competenta altor entitati, unitatea investita cu solutionarea notificarii va informa respectiva entitate si va colabora cu aceasta pentru definitivarea ofertelor si solutionarea notificarii.r
1.7. Comisia interna pentru analiza notificarilor, prevazuta la pct. 1.1 lit. a), intocmeste pentru fiecare notificare un raport cu propunerile de solutionare, care va fi semnat de cel putin 3membri ai acesteia. Propunerile divergente vor fi motivate separat.r
1.8. Comisia de evaluare interna prevazuta la pct. 1.1 lit. b) intocmeste raportul intern de evaluare estimativa, la solicitarea comisiei interne pentru analizarea notificarilor. Raportul sau va fi semnat de toti membrii acesteia.r
2.1. Problemele complexe sau cele legate de acordarea de masuri reparatorii combinate pot fi transmise spre analiza si indrumare Autoritatii pentru urmarirea aplicarii unitare a Legii nr. 10/2001.r
2.2. Controlul aplicarii fazei administrative a legii de catre ministere si celelalte institutii publice centrale se efectueaza de catre Autoritatea pentru urmarirea aplicarii unitare a Legii nr. 10/2001, iar controlul aplicarii fazei administrative cu privire la entitatile implicate in solutionarea notificarilor situate pe raza teritoriala a judetului, respectiv a municipiului Bucuresti, se exercita de prefecti. Controalele se efectueaza fie din oficiu, fie pe baza unor sesizari ale persoanelor indreptatite.r
r
CAPITOLUL IVr
Dispozitii finaler
r
Anexele nr. 1-4 fac parte integranta din prezentele norme metodologice.r
r
r
r
Norma nr. 4/13 iunie 2003 privind autorizarea caselor de economii pentru domeniul locativr
In temeiul prevederilor art. 50 alin. (1) din Legea nr. 101/1998 privind Statutul Bancii Nationale a Romaniei, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si ale art. 6, 15, art. 18 lit. g) si art. 37 din Legea nr. 541/2002 privind economisirea si creditarea in sistem colectiv pentru domeniul locativ,r
r
Banca Nationala a Romaniei emite prezentele norme.r
Art. 1. – (1) Prezentele norme reglementeaza conditiile de autorizare de catre Banca Nationala a Romaniei a case/lor/bancilor de economii pentru domeniul locativ, denumite in continuare case de economii.r
(2) Casele de economii se constituie si functioneaza in conformitate cu dispozitiile Legii nr. 541/2002 privind economisirea si creditarea in sistem colectiv pentru domeniul locativ, denumita in continuare Lege, si ale legislatiei bancare si isi desfasoara activitatea numai pe baza autorizatiei emise de Banca Nationala a Romaniei.r
(3) Termenii specifici utilizati in cuprinsul prezentelor norme au semnificatia prevazuta de Lege.r
(4) Procedura de autorizare, conditiile, termenele si documentatia care trebuie prezentata Bancii Nationale a Romaniei in procesul de autorizare sunt cele prevazute in Normele Bancii Nationale a Romaniei nr. 2/1999 privind autorizarea bancilor, republicate, cu modificarile ulterioare, care se aplica in mod corespunzator si caselor de economii, daca prin prezentele norme nu se dispune altfel.r
Art. 2. – Capitalul social si fondurile proprii ale caselor de economii trebuie sa se situeze in permanenta cel putin la nivel minim stabilit pentru banci potrivit reglementarilor Bancii Nationale a Romaniei. In acest sens, dispozitiile Normelor Bancii Nationale a Romaniei nr. 16/2002 privind capitalul minim al bancilor si al sucursalelor bancilor straine se aplica in mod corespunzator si caselor de economii.r
Art. 3. – (1) Pe langa indeplinirea cerintelor prevazute de legislatie pentru actionarii semnificativi ai bancilor, actionarul majoritar al unei case de economii trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:r
a) sa fi desfasurat activitate in domeniul economisirii si creditarii in sistem colectiv pentru domeniul locativ;r
b) sa se incadreze in cerintele de solvabilitate prevazute de reglementarile aplicabile din tara de origine si sa nu fi inregistrat pierderi in ultimii 3 ani.r
(2) Actionar majoritar al unei case de economii este banca sau casa de economii ori grupul constituit din banci si/sau case de economii actionand impreuna in sensul Legii bancare nr. 58/1998, cu modificarile ulterioare, care detine direct sau indirect o participatie mai mare de 50% din capitalul social al casei de economii.r
(3) In cazul in care actionar majoritar al unei case de economii este un grup de banci si/sau case de economii, cel putin una dintre institutiile care fac parte din grup trebuie sa indeplineasca cerinta prevazuta la alin. (1) lit. a) si aceasta institutie trebuie sa detina in mod direct ponderea cea mai mare in capitalul social al casei de economii in raport cu ponderea celorlalte institutii care formeaza grupul.r
(4) Cerintele prevazute la alin. (1) lit. b) trebuie sa fie respectate atat la nivel individual, cat si la nivel consolidat, dupa caz.r
(5) Indeplinirea cerintelor prevazute la alin. (1) lit. b) si la alin. (4) va fi atestata prin declaratia autoritatii de supraveghere bancara din tara de origine a actionarului majoritar, prevazuta la art. 26 lit. j) din Normele Bancii Nationale a Romaniei nr. 2/1999, republicate, cu modificarile ulterioare, si, dupa caz, si in cea a autoritatii de supraveghere insarcinate cu supravegherea la nivel consolidat a grupului.r
Art. 4. – (1) Conducatorul/conducatorii casei de economii care va/vor asigura coordonarea activitatii de economisire-creditare in sistem colectiv pentru domeniul locativ trebuie sa aiba o experienta adecvata specificului acestei activitati. In acest sens, pentru indeplinirea cerintei privind experienta de minimum 7 ani in domeniul financiar-bancar, aceste persoane trebuie sa fi lucrat cel putin 5 ani in institutii de credit comparabile ca profil si volum de activitate cu casa de economii, din care cel putin 3 ani sa fi ocupat un post de conducere – cel putin sef serviciu sau echivalent – in astfel de institutii, post care prin natura responsabilitatilor implica o cunoastere aprofundata a activitatii de economisire si creditare in sistem colectiv pentru domeniul locativ.r
(2) Unul dintre administratorii casei de economii, care nu indeplineste si calitatea de conducator al acesteia, trebuie sa aiba experienta relevanta de cel putin 1 an in activitatea de economisire si creditare in sistem colectiv pentru domeniul locativ.r
(3) Documentatia prezentata pentru persoanele mentionate la alin. (1) si (2) va cuprinde in mod detaliat date si informatii care sa probeze indeplinirea cerintei de experienta conform celor prevazute.r
Art. 5. – (1) In vederea obtinerii aprobarii de constituire a casei de economii, documentatia prezentata Bancii Nationale a Romaniei conform Normelor Bancii Nationale a Romaniei nr. 2/1999, republicate, cu modificarile ulterioare, va fi insotita si de Conditiile generale de afaceri si de Conditiile generale ale contractelor de economisire-creditare.r
(2) Conditiile generale de afaceri si Conditiile generale ale contractelor de economisire-creditare trebuie sa cuprinda toate elementele prevazute de Lege si sa fie intocmite tinandu-se seama de cerintele cuprinse in Normele Bancii Nationale a Romaniei nr. 5/2003 privind conditiile specifice de functionare a caselor de economii pentru domeniul locativ si de dispozitiile care urmeaza.r
Art. 6. – (1) Calculele privind derularea contractelor de economisire-creditare cuprinse in Conditiile generale de afaceri vor fi insotite de explicatii legate de elementele avute in vedere pentru perioada de economisire si pentru perioada de creditare si vor indica cel putin parametrii utilizati, modalitatea de calcul al cifrei de evaluare si corelatia sa cu raportul individual client-casa de economii, evolutia lunara a cifrei de evaluare si a raportului individual client-casa de economii de la momentul indeplinirii premiselor de repartizare, timpul de asteptare minim, mediu si maxim.r
(2) Parametrii utilizati, mentionati la alin. (1), se vor referi cel putin la: suma economisita lunar, rambursari lunare, comisionul de credit, rata dobanzii bonificata la economii si a dobanzii percepute la credit.r
(3) Timpul de asteptare minim se va calcula avandu-se in vedere indeplinirea cumulativa a cerintelor referitoare la cifra minima de evaluare si la perioada minima de economisire.r
(4) Timpul de asteptare mediu se va calcula pentru cazul in care se asigura un nivel al raportului individual client-casa de economii de valoare 1.r
(5) Timpul de asteptare maxim se va calcula ca perioada in care, prin plata ratelor de economisire si prin bonificarea dobanzilor, se asigura economisirea intregii sume contractate.r
Art. 7. – (1) Procedura de repartizare a contractelor de economisire-creditare va cuprinde cel putin referiri la: componenta masei de repartizare si calculul disponibilitatilor de repartizat, datele de evaluare a indeplinirii conditiilor de repartizare si termenele de repartizare, premisele pentru participarea la procedura de repartizare, cifra de evaluare tinta.r
(2) Cifra de evaluare tinta corespunde celei mai mici cifre de evaluare la care se pot repartiza, din mijloacele disponibile la un anumit termen de repartizare, toate contractele cu aceeasi cifra de evaluare care indeplinesc premisele pentru repartizare. Cifra de evaluare tinta nu poate fi mai mica decat cifra de evaluare minima si trebuie sa corespunda cel putin nivelului minim al raportului individual client-casa de economii stabilit prin Normele Bancii Nationale a Romaniei nr. 5/2003.r
Art. 8. – (1) Sumele acumulate in vederea repartizarii si cele deja repartizate, dar care nu au fost solicitate de clienti, pot fi utilizate de casa de economii pentru realizarea altor plasamente, in masura in care se asigura o repartizare uniforma pe termen lung a contractelor de economisi-recreditare. Plasamentele pot fi efectuate numai in active cu grad de risc scazut, conform prevederilor cuprinse in Normele Bancii Nationale a Romaniei nr. 5/2003.r
(2) La calculul valorii garantiilor se va tine seama de cerinta ca garantiile sa fie luate in considerare la valoarea justa, conform standardelor contabile aplicabile bancilor.r
Art. 9. – Procedura de reziliere a contractelor de economisire-creditare trebuie sa prevada cel putin urmatoarele:r
a) cota din masa de repartizare, care poate fi utilizata pentru restituirea economiilor din contractele reziliate;r
b) termenul calculat de la data depunerii cererii de reziliere, in care casa de economii va efectua restituirea economiilor atrase;r
c) posibilitatea amanarii restituirii economiilor in conditiile in care cota din masa de repartizare nu poate asigura plata acestora;r
d) stabilirea unei perioade maxime in care restituirea poate fi amanata, perioada care nu va putea depasi 6 luni de la data depunerii cererii de reziliere;r
e) pana la restituirea economiilor atrase, casa de economii va continua sa bonifice la acestea dobanda stabilita conform contractului.r
Art. 10. – (1) Procedura de derulare simplificata a contractelor de economisire-creditare trebuie sa fie clar stabilita in Conditiile generale de afaceri. La reglementarea acestei proceduri se va tine seama cel putin de urmatoarele cerinte:r
a) de la data deschiderii procedurii, atragerea de noi economii si acordarea de noi credite inceteaza, activitatea casei de economii fiind limitata doar la colectarea ratelor si dobanzilor aferente creditelor aflate in portofoliul acesteia, in vederea restituirii economiilor atrase pana la data deschiderii procedurii;r
b) de la data deschiderii procedurii, casa de economii va utiliza toate mijloacele de care dispune, inclusiv disponibilitatile banesti, plasamentele si participatiile aferente capitalurilor proprii, pentru restituirea la cererea clientilor a economiilor atrase;r
c) pe perioada derularii procedurii simplificate, casa de economii va continua sa bonifice la economiile atrase dobanda stabilita conform contractului;r
d) procedura va stabili in mod clar care este ordinea de prioritate la restituirea economiilor atrase si criteriile in functie de care se determina aceasta ordine de prioritate, astfel incat sa se asigure egalitate de tratament pentru toti clientii casei de economii;r
e) in cazul pronuntarii unei hotarari judecatoresti de incepere a procedurii falimentului casei de economii, procedura de derulare simplificata se incheie.r
(2) Consecintele asupra drepturilor si obligatiilor clientului, care decurg din deschiderea procedurii prevazute la alin. (1), trebuie sa fie clar prevazute in Conditiile generale ale contractelor de economisire-creditare.r
Art. 11. – (1) In scopul viabilizarii terenurilor trecute in intravilan se pot finanta proiecte care sa stimuleze constructia de locuinte sau care sa aduca un beneficiu zonelor de locuit, proiecte cum ar fi: lucrari de ameliorare a terenurilor in vederea constructiei de locuinte, constructia, intretinerea sau modernizarea de spatii cu destinatie locativa, social-culturala, sanitara, recreativa si altele asemenea, constructia de sisteme de aprovizionare cu apa, gaze sau energie, de sisteme de evacuare a apei si a reziduurilor menajere.r
(2) Finantarea imobilelor se poate realiza in urmatoarele cazuri si cu indeplinirea urmatoarelor conditii:r
a) daca acestea au o destinatie preponderent locativa;r
b) daca acestea nu au o destinatie preponderent locativa si nu contribuie la aprovizionarea zonelor de locuit sau la satisfacerea nevoilor de ordin social-cultural, finantarea se poate realiza numai in limita cotei detinute de spatiile locative in totalul constructiei;r
c) daca imobilele au destinatie preponderent comerciala, industriala sau social-culturala ori sunt utilizate in totalitate in scopuri comerciale, industriale sau social-culturale, finantarea se poate realiza numai daca acestea contribuie la aprovizionarea zonelor de locuit sau la satisfacerea nevoilor de ordin social-cultural.r
(3) Un imobil are o destinatie preponderent locativa daca suprafata utila folosita in scopuri locative este mai mare decat suprafata utila folosita in alte scopuri.r
Art. 12. – (1) Conditiile generale ale contractelor de economisire-creditare trebuie sa cuprinda toate conditiile si termenii contractuali, conform Legii, si vor face parte din contract. In acest sens, Conditiile generale ale contractelor de economisire-creditare vor fi redactate de o maniera clara si usor de inteles si trebuie sa fie pe deplin cunoscute si acceptate de clienti prin semnarea contractului, care va cuprinde o clauza expresa in acest sens.r
(2) Conditiile generale ale contractelor de economisire-creditare trebuie sa cuprinda valorile minime admise ale cifrelor de evaluare si alte conditii de repartizare adecvate, astfel incat, pe termen lung, acestea sa conduca la un raport colectiv clienti-casa de economii de cel putin 1.r
Art. 13. – (1) Tipurile de tarife ce vor fi oferite de catre casele de economii trebuie sa fie proiectate astfel incat sa se asigure respectarea urmatoarelor cerinte:r
a) un timp de asteptare uniform si cat mai scurt posibil;r
b) o perioada minima de economisire de cel putin 18 luni;r
c) diferenta dintre rata dobanzii percepute la credite si rata dobanzii bonificate la economii pe un tarif sa nu fie mai mare de 4%;r
d) cea mai mare rata a dobanzii la economiile atrase, bonificata de casa de economii, sa nu depaseasca cea mai mica rata a dobanzii perceputa la creditele acordate.r
(2) La evaluarea unui tarif Banca Nationala a Romaniei va avea in vedere si nivelul comisioanelor si al altor speze bancare care cad in sarcina clientului, astfel incat sa se asigure un echilibru intre interesele casei de economii si cele ale clientilor acesteia.r
Art. 14. – (1) Casa de economii trebuie sa justifice realizarea pe termen lung a unui raport colectiv clienti-casa de economii de cel putin 1. In acest sens, studiul de fezabilitate prezentat in vederea autorizarii casei de economii va cuprinde, pe langa estimari ale bilantului si contului de profit si pierdere pentru primii 3 ani de activitate si o prognoza a principalelor elemente bilantiere, inclusiv a fluxurilor de numerar, pentru primii 10 ani de activitate.r
(2) Pe langa cerinta prevazuta la alin. (1), in studiul de fezabilitate se vor evidentia, in completarea informatiilor prevazute in Normele Bancii Nationale a Romaniei nr. 2/1999, republicate, cu modificarile ulterioare, si urmatoarele:r
a) estimarile privind finantarile anticipate si intermediare, contractele de valoare mare, finantarile legate de construirea de spatii comerciale, industriale si social-culturale, expunerea fata de intreprinderile la care casa de economii are participatii, constituirea si utilizarea fondului special, cu incadrarea in limitele si cerintele prevazute pentru acestea in Normele Bancii Nationale a Romaniei nr. 5/2003;r
b) o scurta descriere a sistemului informatic ce va fi utilizat si a modalitatilor de prelucrare a datelor, din care sa rezulte posibilitatea gestionarii activitatii de economisire-creditare in sistem colectiv pentru domeniul locativ;r
c) date referitoare la organizarea specifica a activitatii ce va fi desfasurata, descrierea modalitatilor de desfacere a produselor si de instruire a agentilor de vanzare, dupa caz.r
Art. 15. – (1) Casele de economii vor aloca anual, inainte de impozitarea profitului, sumele necesare constituirii fondului special prevazut de Lege, in masura in care sumele respective se regasesc in profitul net.r
(2) In primii ani de activitate casele de economii vor putea constitui fondul special, in conditiile prevazute la alin. (1), dupa cum urmeaza:r
a) la sfarsitul anului 1 si 2, cel putin pana la atingerea nivelului de 1% din depozitele atrase;r
b) la sfarsitul anului 3 si 4, cel putin pana la atingerea nivelului de 1,5% din depozitele atrase;r
c) la sfarsitul anului 5 si 6, cel putin pana la atingerea nivelului de 2% din depozitele atrase;r
d) la sfarsitul anului 7, cel putin pana la atingerea nivelului de 2,5% din depozitele atrase.r
(3) De la finele celui de-al 8-lea an de functionare, alocarea resurselor prevazute de Lege pentru constituirea fondului special se va face pana la atingerea nivelului maxim de 3% din depozitele atrase, in conditiile prevazute la alin. (1).r
Art. 16. – (1) Conditiile generale de afaceri, Conditiile generale ale contractelor de economisire-creditare si studiul de fezabilitate vor fi insotite de raportul unui auditor financiar independent cu experienta in auditarea institutiilor de credit specializate in activitatea de economisire-creditare in sistem colectiv pentru domeniul locativ. Pentru auditor se va prezenta o scurta descriere a activitatii, din care sa rezulte experienta ceruta.r
(2) Conditiile generale de afaceri si Conditiile generale ale contractelor de economisire-creditare vor fi auditate in sensul evaluarii respectarii nivelurilor minime stabilite pentru raportul individual client-casa de economii si pentru raportul colectiv clienti-casa de economii, potrivit Normelor Bancii Nationale a Romaniei nr. 5/2003, si al evaluarii calculelor care stau la baza tarifului/tarifelor oferit/oferite.r
(3) Raportul auditorului cu privire la datele si informatiile cuprinse in studiul de fezabilitate se va referi cel putin la:r
a) viabilitatea estimarilor prezentate, in raport cu premisele avute in vedere;r
b) sistemul de administrare a activitatii de economisire-creditare in sistem colectiv pentru domeniul locativ;r
c) sistemul de control intern.r
Art. 17. – (1) Pe langa cerintele prevazute pentru auditorul unei banci, auditorul unei case de economii poate fi numai o persoana juridica si trebuie sa dispuna de personal specializat in auditarea caselor de economii.r
(2) Documentatia prezentata pentru auditor, potrivit Normelor Bancii Nationale a Romaniei nr. 2/1999, republicate, cu modificarile ulterioare, va fi completata si cu dovada calitatii de auditor financiar autorizat sa desfasoare aceasta activitate pe teritoriul Romaniei si curriculum vitae pentru persoanele care vor asigura auditul financiar al casei de economii, din care sa rezulte pregatirea teoretica si practica in domeniul caselor de economii.r
Art. 18. – Dispozitiile art. 19 si 36 din Normele Bancii Nationale a Romaniei nr. 2/1999, republicate, cu modificarile ulterioare, si cele referitoare la cenzori, la comitetul de risc, la comitetul de administrare a activelor si pasivelor si la comitetul de credite din aceste norme nu se aplica in cazul caselor de economii.r
Art. 19. – Autorizarea de catre Banca Nationala a Romaniei a Conditiilor generale de afaceri, a Conditiilor generale ale contractelor de economisire-creditare si a tarifelor unei case de economii nu reprezinta o garantie sau o apreciere a Bancii Nationale a Romaniei cu privire la oportunitatea, avantajele sau dezavantajele, profitul sau riscurile pe care le-ar putea prezenta incheierea unui contract de economisire-creditare. Autorizarea certifica numai faptul ca acestea au fost intocmite in conformitate cu dispozitiile legale.r
r
r
Norma nr. 5/13 iunie 2003 privind conditiile specifice de functionare a caselor de economii pentru domeniul locativr
In temeiul prevederilor art. 50 alin. (1) din Legea nr. 101/1998 privind Statutul Bancii Nationale a Romaniei, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale art. 37 din Legea nr. 541/2002 privind economisirea si creditarea in sistem colectiv pentru domeniul locativ,r
r
Banca Nationala a Romaniei emite prezentele norme.r
Art. 1. – (1) Prezentele norme reglementeaza conditiile specifice de functionare a caselor de economii pentru domeniul locativ, denumite in continuare case de economii.r
(2) Casele de economii functioneaza in conformitate cu dispozitiile Legii nr. 541/2002 privind economisirea si creditarea in sistem colectiv pentru domeniul locativ, denumita in continuare Lege, si ale legislatiei bancare.r
r
CAPITOLUL Ir
Cerinte de natura prudentiala, r
specifice caselor de economiir
r
SECtIUNEA 1r
Credite destinate finantarii anticipate si intermediarer
r
Art. 2. – (1) In vederea acordarii de credite anticipate si intermediare se poate utiliza pana la 70% din diferenta, la momentul respectiv, dintre soldul depunerilor destinate economisirii si creditarii in sistem colectiv si soldul creditelor acordate pe baza contractelor de economisire-creditare pentru domeniul locativ, de care clientii au facut uz.r
(2) Creditele acordate conform alin. (1) pot avea o durata de pana la 60 de luni. Creditele care au o durata de peste 48 de luni nu pot depasi 25% din totalul creditelor mentionate.r
(3) Banca Nationala a Romaniei poate admite in cazuri speciale, pe baza de cerere fundamentata, exceptii de la cazurile prevazute la alin. (1) si (2).r
r
SECtIUNEA 2r
Contracte de economisire-creditare de valoare marer
r
Art. 3. – (1) Contractele de economisire-creditare de valoare mare sunt acele contracte de economisire-creditare a caror valoare depaseste echivalentul a 100.000 euro. Toate contractele de economisire-creditare incheiate de un singur client in termen de 12 luni sunt considerate a fi un singur contract.r
(2) Valoarea totala a contractelor de economisire-creditare de valoare mare care nu au fost inca repartizate nu poate depasi 15% din valoarea totala a sumelor contractate, inca nerepartizate, ale unei case de economii.r
(3) Valoarea totala a contractelor de economisire-creditare de valoare mare incheiate in decursul unui an calendaristic nu poate depasi 30% din valoarea totala a contractelor incheiate in anul respectiv.r
(4) In componenta contractelor supuse limitarilor prevazute la alin. (2) si (3) intra si contractele de economisire-creditare pentru care clientii au achitat suma minima de economisit prevazuta in contract, in cursul primului an dupa incheierea contractului de economisire-creditare.r
r
SECtIUNEA 3r
Finantari diverser
r
Art. 4. – Valoarea totala a creditelor, altele decat cele acordate in baza contractelor de economisire-creditare, prevazute la art. 7 alin. (1) lit. b) din Lege, si a garantiilor emise in favoarea tertilor, pentru credite de natura celor care pot fi acordate de casa de economii, prevazute la art. 7 alin. (1) lit. d) din Lege, nu poate depasi 70% din valoarea aferenta finantarilor in baza contractelor de economisire-creditare si a finantarilor anticipate si intermediare, acordate potrivit art. 7 alin. (1) lit. a) din Lege. Astfel de credite nu pot fi acordate din masa de repartizare.r
Art. 5. – Valoarea totala a contractelor destinate finantarii constructiilor cu caracter comercial, industrial si social-cultural, acordate in conditiile art. 3 lit. d) pct. 7 din Lege, nu poate depasi 3% din volumul total al creantelor din creditele acordate de o casa de economii.r
r
SECtIUNEA 4r
Credite acordate societatilor comerciale la care casar
de economii detine participatiir
r
Art. 6. – (1) Valoarea totala a creditelor acordate societatilor comerciale la care o casa de economii detine participatii nu va putea depasi 60% din fondurile proprii ale casei de economii.r
(2) Valoarea totala a creditelor acordate fiecarei societati comerciale la care o casa de economii detine participatii nu va putea depasi 20% din fondurile proprii ale casei de economii.r
r
SECtIUNEA 5r
Conditii de repartizarer
r
Art. 7. – (1) In afara cerintelor prevazute la art. 9 din Lege, in Conditiile generale de afaceri trebuie prevazute valorile minime admise ale cifrelor de evaluare sau alte conditii de repartizare adecvate, care pe termen lung vor conduce la un raport colectiv clienti-casa de economii de cel putin 1. In vederea supravegherii respectarii acestei cerinte, Banca Nationala a Romaniei poate solicita casei de economii intocmirea unui raport de evaluare avand ca scop justificarea obtinerii pe termen lung a unui raport colectiv clienti-casa de economii de cel putin 1. Raportul de evaluare va fi realizat pe baza premiselor cuprinse in Conditiile generale de afaceri, corelate cu estimari viabile privind desfasurarea pe termen lung a activitatii casei de economii, si va fi avizat de un auditor independent care va putea fi desemnat de Banca Nationala a Romaniei.r
(2) Raportul individual client-casa de economii trebuie sa aiba, la momentul repartizarii, valoarea de cel putin 0,6, cu exceptia cazurilor prevazute la alin. (3) si (4).r
(3) Conditiile de repartizare pot fi stabilite diferit de prevederile alin. (2), cu aprobarea prealabila a Bancii Nationale a Romaniei, in masura in care, pentru tarifele care intra in volumul de repartizare, rezulta a fi asigurat pe termen lung un raport colectiv clienti-casa de economii de cel putin 1.r
(4) In cazul in care conditiile de repartizare nu conduc pe termen lung la un raport colectiv clienti-casa de economii de cel putin 1 sau apar doar temporar valori ridicate ale raportului colectiv clienti-casa de economii, atunci casa de economii trebuie sa modifice fara intarziere in mod corespunzator conditiile de repartizare.r
(5) Valorile raportului colectiv clienti-casa de economii pe anul calendaristic incheiat trebuie justificate anual Bancii Nationale a Romaniei. Calculele care au stat la baza determinarii valorii raportului colectiv clienti-casa de economii pe anul calendaristic incheiat vor fi analizate si avizate de auditorul independent, rezultatul urmand a fi inclus in raportul prevazut la art. 25 alin. (3) din Lege. Banca Nationala a Romaniei poate solicita casei de economii ca verificarea si avizarea calculelor care au stat la baza determinarii valorii raportului colectiv clienti-casa de economii pe anul calendaristic incheiat sa fie realizate si de un alt auditor independent, cu desemnarea acestuia.r
r
SECtIUNEA 6r
Constituirea fondului specialr
r
Art. 8. – (1) Pentru primii ani de activitate, la constituirea fondului special se vor avea in vedere prevederile reglementarilor Bancii Nationale a Romaniei privind autorizarea caselor de economii.r
(2) Fondul special se constituie, cu respectarea prevederilor art. 12 din Lege, prin alocarea diferentei dintre veniturile realizate din dobanzi (dobanda extracolectiva) ca urmare a plasamentelor temporare efectuate din masa de repartizare neutilizata pentru finantarea in baza contractelor de economisire-creditare, din cauza neindeplinirii de catre clienti a conditiilor de repartizare, si veniturile ce s-ar fi realizat din dobanzi (dobanda colectiva) ca urmare a finantarilor in baza contractelor de economisire-creditare. In categoria plasamentelor temporare vor fi incluse numai acele plasamente efectuate conform art. 7 alin. (1) lit. f) din Lege si credite pentru activitatea de finantare anticipata si intermediara acordate potrivit art. 7 alin. (1) lit. a) din Lege.r
r
SECtIUNEA 7r
Utilizarea fondului specialr
r
Art. 9. – (1) In masura in care repartizarea la o cifra de evaluare tinta, care duce, in cazul clientilor care economisesc regulat, la un raport individual client-casa de economii egal cu valoarea 1, nu poate fi mentinuta fara transferul mijloacelor extracolective la masa de repartizare (cifra de evaluare superioara care genereaza utilizarea fondului), va fi utilizat fondul special. Pentru toate tarifele care intra in compunerea masei de repartizare este valabila o cifra de evaluare unitara superioara care genereaza utilizarea fondului special in sensul amintit anterior, aceasta fiind determinata conform prevederilor Conditiilor generale contractuale aferente tarifului cu cea mai mare pondere in cadrul volumului total al creditelor nerepartizate.r
(2) Fondul special poate fi utilizat in masura in care, in cazul clientilor care economisesc regulat, raportul individual client-casa de economii ar depasi 0,8 (cifra de evaluare inferioara care genereaza utilizarea fondului).r
(3) Fondul special poate fi utilizat cu acordul Bancii Nationale a Romaniei inainte de atingerea cifrei de evaluare inferioare care genereaza utilizarea fondului, in masura in care acest lucru se impune pentru prevenirea periclitarii iminente a capacitatii de repartizare pe termen lung.r
(4) Fondul special se utilizeaza in limita sumei reprezentand diferenta dintre cheltuielile efectuate cu dobanzile (dobanda extracolectiva) ca urmare a includerii in masa de repartizare a surselor extracolective, respectiv surse proprii si/sau surse atrase in scopul finantarii in baza contractelor de economisire-creditare, si cheltuielile efectuate cu dobanzile (dobanda colectiva) aferente masei de repartizare provenite din finantari primite in baza contractelor de economisire-creditare. In cazul includerii in masa de repartizare a surselor proprii, dobanda extracolectiva se va determina pe baza ratei dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei.r
r
SECtIUNEA 8r
Efectuarea de plasamente in active r
cu grad de risc de credit scazutr
r
Art. 10. – Activele cu grad de risc de credit scazut, in care casele de economii pot efectua plasamente conform prevederilor art. 7 alin. (1) lit. f) din Lege, sunt cele prevazute la gradele de risc de credit 0% si 20% din cadrul reglementarilor Bancii Nationale a Romaniei privind limitarea riscului de credit al institutiilor de credit.r
r
SECtIUNEA 9r
Garantarea creditelor cu diferite tipuri de garantiir
r
Art. 11. – Contingentul creditelor garantate prin ipoteci asupra imobilelor aflate in tara nu va putea fi mai mic de 60% din volumul total al creditelor.r
r
CAPITOLUL IIr
Dispozitii finaler
r
Art. 12. – Nerespectarea prezentelor norme atrage aplicarea sanctiunilor si/sau masurilor prevazute la art. 69 si, respectiv, la art. 70 din Legea bancara nr. 58/1998, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si la art. 34 din Legea nr. 541/2002.r
r
r
r
Legea nr. 268/13 iunie 2003 pentru modificarea si completarea Legii invatamantului nr. 84/1995r
r
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.r
Art. I. – Legea invatamantului nr. 84/1995, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 606 din 10 decembrie 1999, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:r
1. Articolul 6 va avea urmatorul cuprins:r
„Art. 6. – Invatamantul obligatoriu este de 10 clase. Frecventarea obligatorie a invatamantului de 10 clase, forma de zi, inceteaza la varsta de 18 ani.”r
2. Alineatul (2) al articolului 8 va avea urmatorul cuprins:r
„(2) In fiecare localitate se organizeaza si functioneaza unitati de invatamant sau formatiuni de studiu cu limba de predare romana si, dupa caz, cu predarea in limbile minoritatilor nationale ori se asigura scolarizarea in limba materna in cea mai apropiata localitate in care este posibil.”r
3. Articolul 15 va avea urmatorul cuprins:r
„Art. 15. – (1) Sistemul national de invatamant este constituit din ansamblul unitatilor si institutiilor de invatamant de diferite tipuri, niveluri si forme de organizare a activitatii de instruire si educare.r
(2) Sistemul national de invatamant cuprinde unitati si institutii de invatamant de stat si particulare.r
(3) Privatizarea institutiilor si a unitatilor de invatamant de stat este interzisa.r
(4) Invatamantul este organizat pe niveluri, asigurand coerenta si continuitatea instruirii si educatiei, in concordanta cu particularitatile de varsta si individuale.r
(5) Sistemul national de invatamant cuprinde urmatoarele niveluri:r
a) invatamant prescolar: grupa mica; grupa mijlocie; grupa mare, pregatitoare pentru scoala;r
b) invatamant primar: clasele I-IV;r
c) invatamant secundar, care cuprinde:r
1. invatamant secundar inferior, organizat in doua cicluri care se succed: gimnaziu, clasele V-VIII, si ciclul inferior al liceului sau scoala de arte si meserii, clasele IX-X;r
2. invatamant secundar superior: ciclul superior al liceului, clasele XI-XII/XIII, precedat, dupa caz, de anul de completare;r
d) invatamant postliceal;r
e) invatamant superior: invatamant universitar si invatamant postuniversitar.r
(6) Sistemul national de invatamant cuprinde si educatia permanenta.r
(7) Invatamantul prescolar, primar, secundar si postliceal constituie invatamantul preuniversitar. Ciclul inferior si ciclul superior al liceului constituie invatamantul liceal. scoala de arte si meserii si anul de completare constituie invatamantul profesional.r
(8) Invatamantul primar si secundar inferior constituie invatamantul obligatoriu.r
(9) Invatamantul preuniversitar este subordonat, prin inspectoratele scolare, Ministerului Educatiei si Cercetarii, iar invatamantul superior este coordonat de Ministerul Educatiei si Cercetarii, cu respectarea autonomiei universitare.r
(10) Formele de organizare a invatamantului sunt: invatamant de zi, seral, cu frecventa redusa, la distanta, comasat si, pentru copiii cu nevoi educative speciale, nedeplasabili, cu scolarizare la domiciliu.r
(11) Invatamantul obligatoriu este invatamant de zi. In mod exceptional, pentru persoanele care au depasit cu mai mult de 2 ani varsta corespunzatoare clasei, invatamantul obligatoriu se poate organiza si in alte forme de invatamant, conform alin. (8), pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei si Cercetarii.r
(12) In sistemul de invatamant pot functiona unitati-pilot, experimentale si de aplicatie.r
(13) In raport cu conditiile existente pot functiona, sub conducere unica, unitati de invatamant in care se organizeaza mai multe niveluri/cicluri de invatamant.r
(14) In cadrul sistemului national de invatamant, sub coordonarea si controlul Ministerului Educatiei si Cercetarii se pot infiinta si pot functiona, conform legii, structuri de invatamant organizate prin cooperare intre unitati si institutii din tara si din strainatate, pe baza unor acorduri interguvernamentale.”r
4. Alineatul (2) al articolului 17 va avea urmatorul cuprins:r
„(2) In situatii justificate, copiilor din grupa mare, pregatitoare pentru scoala, si elevilor din invatamantul obligatoriu, scolarizati intr-o alta localitate, li se asigura, dupa caz, servicii de transport, masa si internat, cu sprijinul Ministerului Educatiei si Cercetarii, al autoritatilor administratiei publice locale, al agentilor economici, al comunitatilor locale, al societatilor de binefacere si al altor persoane juridice sau fizice.”r
5. Dupa alineatul (2) al articolului 17 se introduce alineatul (3) cu urmatorul cuprins:r
„(3) La cererea parintilor si in functie de resursele locale existente, unitatile de invatamant pot organiza cu elevii, dupa orele de curs, activitati educative si de invatare sub supravegherea personalului didactic si/sau didactic auxiliar.”r
6. Alineatul (1) al articolului 18 va avea urmatorul cuprins:r
„Art. 18. – (1) Invatamantul prescolar se organizeaza pentru copii in varsta de 3-6/7 ani, in gradinite cu program normal, prelungit si saptamanal.”r
7. Articolul 19 va avea urmatorul cuprins:r
„Art. 19. – (1) Pentru asigurarea continuitatii intre invatamantul prescolar si cel primar se generalizeaza grupa mare, pregatitoare pentru scoala.r
(2) Administratia locala si inspectoratul scolar vor asigura resursele umane, materiale si financiare, necesare cuprinderii copiilor de varsta 5-6/7 ani in grupa mare, pregatitoare pentru scoala.”r
8. Articolul 20 va avea urmatorul cuprins:r
„Art. 20. – (1) Invatamantul primar se organizeaza si functioneaza, de regula, cu program de dimineata, in cadrul unitatilor de invatamant cu clasele I-IV, I-VIII, I-X sau I-XII/XIII.r
(2) In clasa I sunt inscrisi copiii care implinesc varsta de 6 ani pana la data inceperii anului scolar.r
(3) La cererea scrisa a parintilor, tutorilor sau a sustinatorilor legali, pot fi inscrisi in clasa I si copiii care implinesc varsta de 6 ani pana la sfarsitul anului calendaristic, daca dezvoltarea lor psihosomatica este corespunzatoare.r
(4) La cererea scrisa a parintilor, tutorilor sau a sustinatorilor legali, inscrierea in clasa I a copiilor care implinesc varsta de 6 ani pana la data inceperii anului scolar va fi amanata cu un an.r
(5) Ministerul Educatiei si Cercetarii poate aproba organizarea de cursuri de pregatire in vederea promovarii claselor I-IV pentru persoanele care, din diferite motive, nu au absolvit invatamantul primar pana la varsta de 14 ani.”r
9. La capitolul IV, titlul sectiunii 1 va avea urmatorul cuprins:r
r
„Ciclul gimnazial”r
r
10. Articolul 21 va avea urmatorul cuprins:r
„Art. 21. – Ciclul gimnazial se organizeaza si functioneaza in cadrul unitatilor de invatamant cu clasele I-VIII, V-VIII, V-X, I-X, I-XII/XIII sau V-XII/XIII.”r
11. Articolul 22 va avea urmatorul cuprins:r
„Art. 22. – (1) Accesul absolventilor clasei a VIII-a in clasa a IX-a a ciclului inferior al liceului sau a scolii de arte si meserii se realizeaza prin procedura de selectie si repartizare, reglementata conform metodologiei Ministerului Educatiei si Cercetarii, care se da publicitatii pana la inceputul anului scolar.r
(2) Procedura de selectie si repartizare se bazeaza pe rezultatele evaluarii competentelor dobandite in cadrul ciclului gimnazial. Evaluarea competentelor se realizeaza conform standardelor nationale de evaluare.”r
12. La capitolul IV, titlul sectiunii a 2-a va avea urmatorul cuprins:r
r
„Ciclul inferior al liceului”r
r
13. Articolul 23 va avea urmatorul cuprins:r
„Art. 23. – (1) Ciclul inferior al liceului se organizeaza si functioneaza in cadrul unitatilor de invatamant cu clasele I-X, V-X, I-XII/XIII, V-XII/XIII sau IX-XII/XIII.r
(2) Reteaua liceelor de stat este aprobata de Ministerul Educatiei si Cercetarii, la propunerea inspectoratelor scolare, cu consultarea altor factori interesati si ca rezultat al evaluarii institutionale realizate de Comisia Nationala de Evaluare Institutionala. Reteaua, numarul de locuri si de clase se aproba anual, in functie de cerintele locale si nationale, si se dau publicitatii cu 6 luni inainte de inceperea anului scolar.r
(3) Invatamantul liceal seral, cu frecventa redusa si la distanta, poate functiona, in conditiile legii, in unitati de invatamant stabilite de inspectoratele scolare.r
(4) Absolventii ciclului inferior al liceului dobandesc certificat de absolvire, portofoliu personal pentru educatie permanenta si, la cerere, foaia matricola.”r
14. Alineatul (3) al articolului 24 va avea urmatorul cuprins:r
„(3) Durata studiilor in invatamantul liceal poate fi, dupa caz, de 4 sau de 5 ani si este stabilita de Ministerul Educatiei si Cercetarii.”r
15. Dupa articolul 24 se introduce sectiunea a 21-a cu urmatorul titlu:r
r
„Ciclul superior al liceului”r
r
16. Articolul 25 va avea urmatorul cuprins:r
„Art. 25. – (1) Trecerea din ciclul inferior in ciclul superior al liceului este reglementata prin metodologia Ministerului Educatiei si Cercetarii, care se da publicitatii la inceputul anului scolar precedent admiterii.r
(2) Ciclul superior al liceului se organizeaza si functioneaza in cadrul unitatilor de invatamant cu clasele I-XII/XIII, V-XII/XIII sau IX-XII/XIII.r
(3) Inscrierea in ciclul superior al liceului, cursuri de zi, se poate face in primii 2 ani de la absolvirea ciclului inferior, respectiv a anului de completare, daca la data inceperii anului scolar elevul nu a depasit varsta de 18 ani.r
(4) Ciclul superior al liceului, formele seral, cu frecventa redusa si la distanta, poate functiona, in conditiile legii, in unitati de invatamant stabilite de inspectoratele scolare.r
(5) Ciclul superior al liceului functioneaza cu filierele, profilurile si specializarile stabilite prin ordin al ministrului educatiei si cercetarii, in raport cu dinamica profesiunilor, meseriilor si ocupatiilor de pe piata fortei de munca.r
(6) In functie de filiera, de profil si de specializare, durata studiilor in cadrul ciclului superior al liceului este de 2 sau de 3 ani si este stabilita de Ministerul Educatiei si Cercetarii.”r
17. Articolul 26 va avea urmatorul cuprins:r
„Art. 26. – (1) Finalizarea studiilor liceale se atesta printr-un certificat de absolvire, care confera dreptul de acces, in conditiile legii, in invatamantul postliceal, dreptul de sustinere a examenului national de bacalaureat, respectiv a examenului de certificare/atestare a competentelor profesionale.r
(2) Absolventii ciclului superior al liceului dobandesc si portofoliul personal pentru educatie permanenta si, la cerere, foaia matricola.r
(3) Absolventii ciclului superior al liceului care sustin si promoveaza examenul national de bacalaureat dobandesc si diploma de bacalaureat, care le da dreptul de acces in invatamantul superior, in conditiile legii.r
(4) Examenul national de bacalaureat consta in sustinerea a doua, respectiv trei probe comune si a trei probe diferentiate in functie de filiera si de profil.r
A. Probele comune sunt:r
a) limba si literatura romana, scris si oral;r
b) una dintre limbile moderne de circulatie internationala studiate in liceu;r
c) limba materna, scris si oral, pentru elevii care au urmat studiile liceale intr-o limba a minoritatilor nationale; limba si literatura intr-o limba de circulatie internationala, pentru elevii care au urmat studiile liceale cu limba de predare in limba de circulatie internationala respectiva.r
B. Probele de examen diferentiate in functie de filiera, profil, specializare si de optiunea elevului sunt:r
Filiera teoretica:r
a) Profil umanist:r
1. istorie sau geografie;r
2. o proba la alegere din aria curriculara, corespunzator specializarii;r
3. o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decat cele sustinute anterior.r
b) Profil real:r
1. matematica;r
2. o proba la alegere din aria curriculara, corespunzator specializarii;r
3. o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decat cele sustinute anterior.r
Filiera tehnologica:r
a) matematica, pentru toate profilurile si specializarile;r
b) o proba la alegere din aria curriculara „tehnologii”, in functie de specializarea aleasa de elev;r
c) o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decat cele alese anterior.r
Filiera vocationala:r
a) istorie sau geografie ori o disciplina socioumana, respectiv matematica sau stiinte, in functie de profil;r
b) o proba la alegere din ariile curriculare specifice profilului si specializarii; ariile curriculare sunt stabilite de comun acord de Ministerul Educatiei si Cercetarii si ministerele interesate;r
c) o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decat cele alese anterior.r
(5) Pentru anumite filiere, profiluri, respectiv specializari, stabilite de Ministerul Educatiei si Cercetarii, absolventii ciclului superior al liceului pot sustine un examen de certificare sau, dupa caz, de atestare a competentelor profesionale, separat de examenul de bacalaureat, in conditiile legii.r
(6) Absolventii ciclului superior al liceului care sustin si promoveaza examenul de certificare/atestare a competentelor profesionale dobandesc certificat de calificare profesionala nivel 3, respectiv atestat de competente profesionale.r
(7) Lista cuprinzand probele de examen, continutul programelor de examen si modul de organizare si desfasurare a examenului de bacalaureat si a examenului de certificare, respectiv de atestare a competentelor profesionale, se stabileste prin metodologii elaborate si aprobate de Ministerul Educatiei si Cercetarii si se da publicitatii pana la data inceperii anului scolar precedent examenelor.r
(8) La intocmirea listei cuprinzand probele de examen si la stabilirea continutului programelor de bacalaureat pot fi consultate si institutiile de invatamant superior.r
(9) In cazul intreruperii studiilor se recunoaste fiecare an scolar promovat. La cerere, se elibereaza un document de certificare a studiilor efectuate si portofoliul personal pentru educatie permanenta, completat la zi.”r
18. Alineatele (5) si (6) ale articolului 27 vor avea urmatorul cuprins:r
„(5) Candidatii proveniti din invatamantul de stat pot sustine examenul de bacalaureat si examenul de certificare, respectiv atestare a competentelor profesionale, fara taxa, de cel mult doua ori. Prezentarile ulterioare la aceste examene sunt conditionate de achitarea unor taxe stabilite de Ministerul Educatiei si Cercetarii.r
(6) Examenul national de bacalaureat se considera promovat daca au fost promovate toate probele. In cazul nepromovarii examenului national de bacalaureat, probele promovate sunt recunoscute, la cerere, in sesiunile ulterioare.”r
19. Articolul 28 va avea urmatorul cuprins:r
„Art. 28. – (1) In urma promovarii examenului de bacalaureat, absolventului i se elibereaza diploma de bacalaureat. Eliberarea certificatului de calificare profesionala si, respectiv, a atestatului de competente profesionale nu este conditionata de promovarea examenului de bacalaureat.r
(2) Absolventii care au promovat toate clasele din intervalul IX-XII/XIII cu medii generale de minimum 9,50, iar la examenul de bacalaureat au obtinut media 10 primesc diploma de merit.”r
20. La capitolul IV, titlul sectiunii a 3-a va avea urmatorul cuprins:r
r
„Invatamantul din scolile de arte si meserii”r
r
21. Articolul 29 va avea urmatorul cuprins:r
„Art. 29. – (1) In scolile de arte si meserii se organizeaza invatamant pentru profesionalizare, in scopul calificarii de nivel 1 pe domenii ocupationale.r
(2) scolile de arte si meserii pot functiona independent sau in cadrul unitatilor de invatamant cu clasele I-X, I-XII/XIII, V-X, V-XII/XIII sau IX-XII/XIII.”r
22. Alineatele (1) si (2) ale articolului 30 vor avea urmatorul cuprins:r
„Art. 30. – (1) Reteaua de stat a scolilor de arte