Două treimi din companii acordă angajaţilor beneficii fără a calcula avantajele competitive ale acestor scheme. Companiile performante au descoperit motivarea angajaţilor prin participarea acestora la rezultate ca pe o modalitate de creştere a competitivităţii. Sunt aceste scheme aplicabile şi în România? Un studiu recent, efectuat de Asociaţia Confederaţiilor Patronale din România (ACPR) în rândul a circa o mie de companii româneşti, a relevat faptul că 67% din c
Două treimi din companii acordă angajaţilor beneficii fără a calcula avantajele competitive ale acestor scheme. Companiile performante au descoperit motivarea angajaţilor prin participarea acestora la rezultate ca pe o modalitate de creştere a competitivităţii. Sunt aceste scheme aplicabile şi în România?
Un studiu recent, efectuat de Asociaţia Confederaţiilor Patronale din România (ACPR) în rândul a circa o mie de companii româneşti, a relevat faptul că 67% din corporaţiile prezente pe piaţa autohtonă înţeleg ce este o schemă de participare financiară a angajaţilor în afacere, în timp ce 86% din IMM-uri nu au auzit de aşa ceva. Dar, chiar şi în rândul corporaţiilor, 73% spun că aplică sau ar opta pentru o astfel de motivare a angajaţilor, pentru a evita nivelul ridicat al impozitării, şi doar şase procente asociază o astfel de acţiune cu creşterea profitabilităţii companiei. Aceste date arată şi principalul motiv pentru care firmele nu consideră profitabil să le acorde angajaţilor acţiuni sau părţi sociale, veniturile de pe urma acestora fiind considerate la noi venituri salariale şi impozitate ca atare, pe lângă impozitul pe dividende. Totuşi, atât companiile, cât şi autorităţile vor trebui să ia în calcul modificarea legislaţiei pentru a reglementa astfel de aranjamente între angajator şi angajat. „La nivelul UE, se discută armonizarea prevederilor referitoare la schemele de participare financiară a angajaţilor. Asta, pentru că 89% din corporaţiile europene folosesc asemenea instrumente şi circa 40% din angajaţii europeni deţin până la un procent din companiile în care lucrează“, spune Adrian Izvoranu directorul ACPR.
Avantajele unei asemenea abordări a relaţiei angajat-angajator se traduc prin creşterea competitivităţii, din moment ce angajatul şi mai ales managerul e direct interesat de reducerea costurilor şi eficientizarea proceselor de business, cu efect imediat în creşterea veniturilor sale. „Confruntată cu o problemă a calităţii produselor sale, compania Opel a ales să cointereseze angajaţii cu astfel de scheme la începutul anilor 2000, iar rezultatul e că astăzi calitatea în teste a automobilelor Opel este peste cea a Volkswagen“, arată Ruediger Grimm, expert în cadrul Institutului Educaţional al Asociaţiilor de Afaceri din Germania. „În schimb, Porsche, singura companie auto germană care realizează profituri mari şi care este o afacere de familie, a interzis asemenea scheme de motivare, pe motivul că nu îşi doreşte speculaţii cu acţiunile sale. În general, afacerile de familie vor fi mai reticente în a adopta asemenea soluţii“, adaugă Grimm.
Atenţie la managerii mercenari!
Astfel este relevat şi unul dintre dezavantajele, mai puţin evidente la prima vedere, ale aplicării schemelor de cointeresare a angajaţilor prin participarea la rezultatele companiei, la care se pot adăuga costuri legate de timpul necesar luării deciziilor sau imposibilitatea ca patronul să mai ia deciziile de unul singur.
În plus, pe piaţa românească, unde există o criză de forţă de muncă, un manager, în general mai priceput în meserie ca acţionarul majoritar, poate să fie interesat doar de creşterea profitului, la care este părtaş, însă pe seama diminuării unor costuri necesare pe termen lung. „E o relaţie foarte sensibilă între interesul acţionarului pe termen lung şi obţinerea unor profituri imediate. Regula trebuie să fie accea că tot ce e bun pentru angajaţii de jos e sănătos şi pentru acţionar“, spune George Tuthill, membru al Asociaţiei Irlandeze pentru Profit.
AVANTAJE
COMPETITIVITATE Atragerea managementului sau a angajaţilor în acţionariatul unei companii îi va face pe aceştia mult mai atenţi la cheltuieli şi la costuri.
PROFITURI În cazul unor reglementări adecvate, profiturile realizate din participarea în acţionariat nu numai că motivează angajaţii, dar oferă companiei o marjă mai mare de profitabilitate, pe care aceasta poate să o transforme în avantaj prin scăderea preţurilor cu marja rezultată din reducerea costurilor.
STABILITATE Acest tip de venituri nu sunt salariale şi nu contribuie la inflaţie.
DEZAVANTAJE
TIMP Luarea unor decizii poate fi un proces mai lung şi mai dificil din moment ce în consiliul de administraţie sunt mai multe persoane.
DISOLUŢIE În general, acordarea de acţiuni unor salariaţi atrage o devalorizare a acestor titluri pe termen scurt sau posibile speculaţii cu acestea.
CONFLICT Managerul-acţionar poate să ia o decizie favorabilă creşterii profitului pe termen scurt, dar nefavorabilă pe termen lung prin amânarea unor investiţii dincolo de mandatul său. Nu întotdeauna e indicat „să stai“ pe cele mai mici costuri.